Comisia pentru Industrie, Cercetare şi Energie a Parlamentului Europea a adoptat zilele acestea, cu o largă majoritate, raportul privind „Implementarea şi operarea sistemelor europene de radionavigaţie prin satelit” al deputatului european Marian-Jean Marinescu (PPE, PDL). Raportul evidenţiază mai multe acţiuni importante la nivelul Uniunii Europene pentru implementarea şi operarea cu succes a celor două sisteme europene de navigaţie prin satelit, Galileo şi EGNOS.
Raportorul Marinescu a insistat în favoarea dezvoltării unor aplicaţii bazate pe această tehnologie şi a defalcării bugetului alocat în mod corespunzător diferitelor segmente ale programelor, o măsură esenţială pentru reducerea costurilor şi pentru un mai bun management financiar. Raportorul a accentuat şi importanţa informării cetăţenilor cu privire la cele două sisteme de navigaţie şi a stabilirii unui set de stimulente pentru utilizatori, care să asigure adopţia acestor noi tehnologii. Raportul subliniază şi rolul esenţial al bunei guvernanţe în activitatea spaţială a UE şi nevoia stabilirii unor ţinte clare, precum şi a responsabilizării tuturor actorilor implicaţi. „În prezent, sistemele globale de radionavigaţie prin satelit (GNSS) reprezintă circa 7% din PIB-ul UE, dar potenţialul lor este mult mai mare. Galileo şi EGNOS oferă Europei mijloacele pentru exploatarea acestui potenţial, punând capăt, în acelaşi timp, dependenţei UE de tehnologia militară GNSS a altor ţări. Însă pentru a folosi acest potenţial este nevoie de ţinte şi de sarcini precise, de informare publică, de investiţii în dezvoltarea de aplicaţii, de politici industriale adecvate, precum şi de o guvernanţă puternică, ce trebuie să asigure susţinere paneuropeană pentru realizarea constelaţiei de 30 de sateliţi, conform planului. Acestea sunt principalele concluzii ale acestui raport”, a declarat Marian-Jean Marinescu.
Crearea de sinergii cu programe europene precum Orizont 2020
Raportorul a insistat asupra importanţei investiţiilor în realizarea unor aplicaţii bazate pe tehnologia GNSS şi a evidenţiat rolul lor în creşterea eficienţei în diferite sectoare ale economiei, precum şi potenţialul lor pentru dezvoltarea industrială şi crearea de noi locuri de muncă în Europa. Raportul mai evidenţiază nevoia stimulării cercetării şi a inovării în segmentul aplicaţiilor bazate aceste sisteme, prin crearea de sinergii cu programe europene precum Orizont 2020. „Infrastructura spaţială este ca şi invizibilă pentru utilizatori. Aplicaţiile bazate pe tehnologia GNSS fac vizibilă această infrastructură în viaţa de zi cu zi. Siguranţă rutieră, colectarea taxelor, gestionarea traficului şi a parcărilor, apeluri de urgenţă, monitorizarea bunurilor livrate prin curier, rezervările online – acestea sunt doar câteva dintre aplicaţiile GNSS care pot uşura viaţa cetăţenilor.” „Europa nu trebuie să rateze oportunitatea dezvoltării pieţelor de aplicaţii din aval. Prin urmare, cerem Agenţiei europene GNSS un plan cu acţiuni clare pentru dezvoltarea acestor pieţe care vor deveni cruciale pentru viitorul economiei UE”, a spus raportorul.
Importanţa bunei guvernanţe pentru activitatea spaţială a UE
Raportul Marinescu evidenţiază şi importanţa bunei guvernanţe pentru activitatea spaţială a UE şi solicită stabilirea unor ţinte concrete şi a unor responsabilităţi clare pentru toate părţile participante. „În activitatea spaţială a UE sunt implicaţi mai mulţi actori. Pentru ca această activitate să fie eficientă, este nevoie de o guvernanţă solidă. Avem nevoie de rezultate şi pentru aceasta trebuie definit în mod clar rolul fiecărei entităţi. Toate aceste măsuri trebuie integrate în viitoare politică spaţială a UE, ce ar trebui definită curând. Agenţiile naţionale pot contribui cu propuneri concrete în această direcţie, astfel încât Comisia să armonizeze contribuţia statelor membre într-o viziune europeană…”, a mai spus vicepreşedintele EPP.
Votul din comisia ITRE vine după confirmarea unui acord din partea Consiliului, pe 11 septembrie, după prima citire. Într-un pas următor, raportul va fi supus votului Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din octombrie, de la Strasbourg, fiind unul dintre primele rapoarte completate în legătură cu bugetul UE 2014-2020.
Galileo şi EGNOS vor pune la dispoziţia cetăţenilor o alternativă europeană la semnalele GPS americane sau la cele Glonass ruse, de care utilizatorii GNSS au depins până acum. 4 sateliţi au fost deja lansaţi şi alţi 18 sunt planificaţi a fi lansaţi până la sfârşitul lui 2014. Până în 2018, obiectivul este ca infrastructura Galileo să numere 30 de sateliţi.
