Summit-ul european: O negociere dură, aproape cu scântei!

0
220

Cadouri pentru zilele de naştere ale cancelarului Angela Merkel şi premierul portughez, Antonio Costa, dar şi pentru premierul danez Mette Frederiksen, care se căsătoreşte miercuri, după o amânare sau două a momentului, saluturi „cot în cot”, purtarea obligatorie a măştii, păstrarea distanţei fizice, în fine o atmosferă destinsă în debutul summit-ului european de la Bruxelles, întins pe trei zile, din cauza neînţelegerilor, alminteri anticipate, din timpul preparativelor premergătoare. Dar în pofida „disensiunilor”, cum spuneam prevăzute, acordul celor 27 se credea, ieri, încă posibil, după întâlnirea Angelei Merkel, Emmanuel Macron şi preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, şeful de orchestră, cum s-a spus, la respectivul summit. Pe masa negocierilor fondul de relansare a economiilor europene în valoare de 750 miliarde euro, prin împrumut al CE, adăugat la bugetul multianual (2021-2027) de 1074 miliarde euro. După mai multe tentative de compromis, inoperante, Angela Merkel şi Emmanuel Macron au părăsit reuniunea pentru a se întâlni separat cu liderul italian Giuseppe Conte, potrivit unor surse diplomatice. În acest timp, premierul olandez Mark Rutte a declarat în faţa jurnaliştilor „că nu se aşteaptă la un ultimatum”. Dacă „frugalii” au preferat net termenul de împrumuturi, în loc de subvenţii, Parisul şi Berlinul au refuzat subvenţii mai mici de 400 miliarde euro, de la 500 de miliarde euro cât conveniseră împreună la 18 mai a.c.. „Bomba” a venit când Charles Michel, fost premier al Belgiei, actualmente preşedintele Consiliului European, a propus un mecanism care să permită unei ţări să aibă rezerve faţă de planul de reforme, prezentat de altă ţară, condiţie sine qua non în obţinerea de ajutoare, ceea ce oferă de facto un drept de veto, nu importă din partea cărei capitale. Ceea ce a generat tensiuni aprinse, mai ales că premierul bulgar Boyko Borisov l-a acuzat pe premierul olandez că vrea să devină „poliţia Europei”. Ţările frugale (Danemarca, Suedia, Austria, Finlanda) reproşează celor din sud un laxism bugetar şi o lipsă de competitivitate a economiilor lor. O cerere de reforme presante (piaţa muncii, pensii), îngrijorează Roma şi Madridul, ştiind ce a păţit Grecia într-un trecut apropiat. Evident, în discuţii s-a pus şi chestiunea legată de acordarea de ajutoare cu respectarea statului de drept în viziunea Bruxelles-ului, ceea ce a iritat, nespus, Budapesta şi Varşovia. Figura cheie a summit-ului, Mark Rutte, premierul liberal olandez în funcţie de 10 ani, care a insistat pe dreptul de veto pentru modul în care vor fi cheltuiţi banii. Să revenim: Comisia Europeană a propus iniţial un pachet de 750 miliarde euro din care 500 miliarde euro sub formă de granturi şi 250 miliarde în credite. După două zile de negocieri, Angela Merkel a mărturisit că este posibil ca întâlnirea să se încheie fără ca liderii ţărilor membre să ajungă al o înţelegere. „Există multă bunăvoinţă dar şi multe poziţii dificile. Eu depun tot efortul dar este posibil să nu avem nici un rezultat”. Runda a treia de negocieri s-a reluat ieri –ora 13.00 la Bucureşti- după ce în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron, s-au întâlnit cu Mark Rutte, premierul olandez, potrivit unor surse diplomatice. Ultima propunere de compromis a lui Charles Michel: reducerea subvenţiilor la 450 de miliarde şi menţinerea condiţiilor privind normele statului de drept, în timp ce creditele vor creşte la 300 de miliarde euro, faţă de 250 miliarde euro. Cuantumul bugetului UE pentru perioada 2021-2027 rămâne la nivelul de 1074 miliarde euro. La summit a participat şi Klaus Iohannis, mai ales că planul de relansare economică prezentat de guvernul Ludovic Orban a mizat pe subvenţiile promise anterior de Comisia Europeană.