Pentru al doilea an consecutiv, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România solicită Guvernului României un ajutor de minimum 10 lei/familia de albine. Motivează, totodată, în solicitare că anul în curs este unul dintre cei mai păguboşi pentru apicultori din cauza condiţiilor vitrege de climă din primăvară. Demersul nu este la prima încercare, iar anul trecut nu s-a soldat cu nicio reacţie pozitivă din partea Executivului. Producţia de miere de salcâm este zero, cea de rapiţă foarte scăzută, iar cea de floarea-soarelui se prefigurează la o cotă minimală.
Filiala Dolj a Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România a transmis către Instituţia Prefectului Judeţului Dolj o solicitare de sprijin. Acţiunea la care au recurs şi apicultorii doljeni vine pe fondul pierderilor foarte mari pe care aceştia le invocă.
O primăvară nefastă pentru albine
Apicultorii fac cunoscut Guvernului României, prin intermediul Instituţiei Prefectului judeţului Dolj, că primăvara 2016, prin condiţiile nefavorabile de mediu manifestate, a creat probleme grave privind păstrarea efectivelor de familii de albine. „Culesul de rapiţă, ce a fost devansat din cauza temperaturilor ridicate din timpul iernii, s-a suprapus unei perioade cu temperaturi scăzute pe timpul nopţilor, nebulozitate accentuată însoţită de vând şi precipitaţii, fapt ce a determinat o valorificare a secreţiei de nectar în procent foarte mic, şi anume 25-30% din media multianuală. Din acest motiv, şi dezvoltarea de primăvară a familiilor de albine a fost influenţată negativ de condiţiile de mediu”, ne-a precizat Ilie Caşotă, vicepreşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, filiala Dolj.
Nu avem miere de salcâm provenită din anul în curs
Crescătorii de albine au crezut că tot răul se va opri aici. Dar nu a fost să fie aşa. Culesul la salcâm s-a caracterizat prin aceleaşi condiţii vitrege de climă. Natura a lovit din două părţi. Pe de o parte, salcâmul a fost calamitat (îngheţat) în cotă de 60 – 70% iar precipitaţiile, vântul şi temperaturile foarte scăzute au din timpul nopţii, de numai 3 – 5 grade Celsius nu au permis valorificarea nectarului nici de la această specie.
În aceste condiţii, apicultorii au fost nevoiţi, pentru a menţine în viaţă familiile de albinele, să facă hrăniri suplimentare, în medie, cu 5-10 kg de biostimulatori. Lipsa totală a unei producţii de miere marfă a adus apicultorii în imposibilitatea de a-şi recupera cheltuielile realizate pentru achiziţia biostimulatorilor, cât şi cele legate de deplasările în pastoral.
Perspectivele sunt sumbre
Hrănirile de întreţinere a familiilor de albine continuă, aşadar, în mai toate zonele Doljului. „La ora actuală, şansa valorificării culesului ce urmează la tei, floarea-soarelui este la fel de îndepărtată, dată fiind prognoza meteo pentru perioada următoare”, menţionează Ilie Caşotă.
În această situaţie, apicultorii cer un sprijin financiar de minimum 10 lei/familia de albine, sub forma de ajutor de minimis sau orice altă formă de sprijin, pentru recuperarea parţială a cheltuielilor, dar şi pentru achiziţionarea în continuare a biostimulatorilor – zahăr, turte, siropuri – necesari hrănirii familiilor de albine.
„Ultimii ani au însemnat pentru apicultorii doljeni o mare provocare din cauza pierderilor cauzate de producţiile mici, pesticide, schimbări climatice, lipsa consumului intern de miere determinată, aceasta din urmă şi de importul din ce în ce mai mare de surogate din miere şi amestecul lor cu mierea românească. Sprijinul financiar solicitat reprezintă doar o recunoaştere parţială a contribuţiei pe care albina o are la păstrarea biodiversităţii şi la creşterea producţiilor agricole”, a dorit să completeze Ilie Caşotă.
