Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii s-au întâlnit, ieri, la Craiova, cu autorităţile locale, dar şi cu cadrele medicale din mai multe spitale doljene pentru a discuta pe marginea proiectului noii Legi a Sănătăţii. În cadrul întâlnirii, parte a calendarului de consultări cu specialiştii din domeniu, au fost dezbătute modificările ce vor fi aduse în domenii de interes precum asigurările de sănătate, asistenţa medicală primară, asigurarea calităţii serviciilor de sănătate şi modul de organizare a spitalelor.
Prezent la Craiova, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Florin Bodog a subliniat că adoptarea unei noi Legi a Sănătăţii era absolut necesară. În prezent, sistemul sanitar din România este reglementat prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. Consultările şi dezbaterile organizate de Ministerul Sănătăţii au permis conturarea unui nou cadru fundamental de organizare şi funcţionare a sănătăţii româneşti, prezentat în actualul proiect. Printre principiile de bază ale noii legi se regăsesc garantarea unei reţele publice de asistenţă medicală, definirea pachetului de servicii de sănătate de bază, creşterea accesibilităţii la serviciile medicale şi posibilitatea de alegere a asiguratorului.
„Legea nr. 95/2006 nu mai poate fi, din punct de vedere tehnic, modificată. Pe de altă parte, este necesară o nouă reglementare în sistem pentru a îmbunătăţi condiţiile de acordare a asistenţei medicale către populaţie. Conform noii legi, statul va menţine controlul asupra sistemului de Sănătate. De asemenea, printre principii figurează garantarea utilizării fondurilor pentru Sănătate numai pentru Sănătate, eliminarea monopolului CNAS-ului prin descentralizare şi creşterea accesibilităţii la servicii medicale şi posibilitatea de a alege asigurătorul”, a declarat Florin Bodog, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
Modificări importante în sistemul asigurărilor de sănătate
Potrivit oficialilor din Ministerul Sănătăţii, propunerea legislativă are în vedere, în primul rând, reducerea dezechilibrului financiar prin impunerea unui model care să crească baza de colectare a contribuţiilor de asigurări de sănătate, să asigure utilizarea eficientă a resurselor financiare, păstrând, pe cât posibil, eforturile contribuabililor în actualele limite.
Proiectul de lege este structurat pe 14 titluri care reglementează printre altele şi sistemul asigurărilor de sănătate. Acesta ar urma să sufere modificări semnificative faţă de ceea ce se întâmplă în prezent. Printre altele, se urmăreşte introducerea asiguratorilor mutuali şi privaţi, care trebuie să îndeplinească o serie de condiţii speciale de eligibilitate, inclusiv un număr minim de asiguraţi sau de membri aderenţi. O temă importantă este şi descentralizarea ce se va realiza prin reorganizarea actualelor case judeţene de asigurări de sănătate, într-o primă fază, în case de asigurări teritoriale, urmând a se transforma ulterior în societăţi mutuale de asigurări de sănătate.
De asemenea, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se reorganizează şi ea în Autoritatea Naţională de Reglementare a Asigurărilor Obligatorii de Sănătate (ANRAOS) şi rămâne cu un rol de reglementare şi ca un fond de distribuţie şi redistribuţie a veniturilor între asiguratorii de sănătate, în funcţie de numărul de asiguraţi şi de riscul de boală, stabilit în funcţie de mediul de rezidenţă, profilul demografic, vârstă, sex, natalitate, mortalitate a asiguraţilor.
Titlu de lege pentru prevenirea fraudei şi corupţiei în Sănătate
Pentru prima dată în România, într-o Lege a sănătăţii, se face referire precisă şi la serviciile din ambulatoriile de specialitate, stabilindu-se modul de organizare şi funcţionare, finanţarea, rolurile şi atribuţiile. Tot o premieră este şi titlul legii care reglementează problematica referitoare la controlul şi la activitatea de integritate prin măsuri de prevenire a fraudei şi corupţiei din sistemul de sănătate. Aceasta ar urma să fie asigurată de structura de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi a structurilor deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii. Se prevăd măsuri de creştere a transparenţei informaţiilor din sistemul de sănătate prin prin publicarea pe site-ul unităţilor din sistemul de sănătate a datelor referitoare la activitatea derulată.
