Naţiunile Unite marchează, în fiecare an, la 20 iunie, Ziua mondială a refugiatului (World Refugee Day), adoptată prin Rezoluţia 55/76 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, din 4 decembrie 2000. Această zi este dedicată, în primul rând, curajului, forţei şi perseverenţei de care dau dovadă milioane de refugiaţi.
Potrivit ONU, Oficiul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), cunoscut şi ca Agenţia ONU pentru Refugiaţi, înfiinţat în 14 decembrie 1950 de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, este mandatat să conducă şi să coordoneze acţiunile internaţionale pentru protejarea refugiaţilor şi pentru soluţionarea problemelor pe care aceştia le au.
Obiectivul principal al UNHCR este de a proteja drepturile şi bunăstarea refugiaţilor. UNHCR are în vedere ca toată lumea să îşi poată exercita dreptul de a solicita azil şi de a găsi refugiu în alt stat, cu opţiunea de a se întoarce acasă în mod voluntar, de a se integra pe plan local sau de a se reinstala într-o ţară terţă.
De asemenea, UNHCR are mandat pentru ajutorul persoanelor apatride.
Mandatul UNHCR îl deosebeşte de alţi actori umanitari, reclamând protecţia internaţională a refugiaţilor care nu se bucură de protecţia guvernelor lor, precizează ONU. UNHCR admite însă că este nevoie de cooperare şi sprijin internaţional pentru a completa eforturile ţării gazdă, care are responsabilitatea principală pentru satisfacerea nevoilor refugiaţilor.
România este stat parte la toate instrumentele juridice internaţionale care guvernează activitatea UNHCR, respectiv Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaţilor din 1951 şi Protocolul adiţional din 1967, Convenţia privind statutul apatrizilor din 1954 şi Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie din 1961, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe, www.mae.ro.
Relaţia de parteneriat cu UNHCR a fost consolidată prin încheierea, la 2 martie 2011, a unui Acord-cadru de cooperare bilaterală, care oferă predictibilitate contribuţiilor naţionale la bugetul agenţiei ONU, menţionează MAE.
Conform UNHCR România (http://www.unhcr.org/ro), datele statistice primite de la Inspectoratul General pentru Imigrări, arată că în 2017, România a înregistrat un număr de 4.820 cereri de azil, majoritatea provenind de la persoane din Irak, Siria şi Afganistan.
În această cifră sunt cuprinse şi cele 174 persoane relocate din Grecia şi Italia (în cadrul mecanismului de relocare în regim de urgenţă instituit de Uniunea Europeană), precum şi cele 549 persoane care au sosit pe Marea Neagră în perioada august – noiembrie 2017.
Comparativ cu cifrele anilor trecuţi în care media cererilor de azil se situa în jur de 1.500 pe an, anul 2017 a reprezentat o excepţie, notează sursa citată. Spre finele anului 2017, numărul de cereri înregistrate lunar a intrat pe o pantă descendentă ce continuă şi în 2018. În perioada ianuarie-iunie au fost înregistrate 734 cereri de azil provenind în principal de la cetăţeni din Irak şi Siria.
În cursul anului 2017, 1.234 persoane au primit protecţia statului român (le-a fost recunoscut statutul de refugiat).
Din 1991 şi până în prezent, România a înregistrat peste 30.000 cereri de azil şi a oferit protecţie unui număr de 7.800 persoane. (Sursa: Agerpres)
