Situaţie alarmantă pe malul stâng al Dunării, după ce ieri au fost depăşite cotele de inundaţie la staţiile hidrometrice Calafat şi Bechet. Se veghează necontenit, zi şi noapte, întrucât în amonte, din cauza precipitaţiilor excesive căzute pe teritoriul Serbiei, unul din principalele râuri, Sava, afluent al fluviului, a mărit la maximum debitul acestuia. Viitura este aşteptată în zilele următoare, motiv pentru care, începând de ieri, la Craiova s-a deplasat vicepremierul Liviu Dragnea, aici urmând a funcţiona şi Centrul de comandă pentru întreaga zonă limitrofă Dunării, ameninţată de inundaţii. În prima videoconferinţă, Liviu Dragnea a primit raportările prefecţilor din judeţele riverane Dunării, împreună cu aceştia procedând la evaluările de circumstanţă. Chiar dacă, după toate estimările hidrologilor, nu se va atinge debitul istoric din 2006, s-au dispus măsuri energice de prevenire, vicepremierul Dragnea făcând trimitere într-o declaraţie anterioară la „starea de întreţinere a digurilor de la Dunăre” care, în mod normal, ar trebui să protejeze terenurile agricole cultivate, dar şi localităţile de furia apelor. Acesta a menţionat în cadrul Comandamentului pentru situaţii de urgenţe că debitul maxim, de 13.500 de metri cubi pe secundă, se va atinge până la 22 mai a.c. Buletinele hidrologice păstrează deocamdată rezerve, însă, „paza bună trece primejdia rea”.
Presiunea asupra digurilor de la Dunăre se anunţă a se întinde pe o perioadă de aproape patru săptămâni. În stare de mobilizare deplină se găsesc ISU Dolj, dar şi primarii tuturor localităţilor din sudul judeţului. Potrivit scenariilor realizate, în funcţie de debitele prognozate, spunea duminică vicepremierul Liviu Dragnea, există date certe că debitele prognozate maxime să fie în jurul a 13.500 de metri cubi pe secundă. În aceste circumstanţe digurile nu vor putea fi depăşite, în schimb vor fi supuse la presiune maximă.
„Este foarte important ca toate acţiunile să fie coordonate”
De câteva zile pe tot cursul său, pe teritoriul ţării noastre, Dunărea este monitorizată, iar digurile sunt sub observaţie pentru a nu apărea eroziuni şi grifoane. „Am cerut să fie prezenţi reprezentanţii comitetelor de urgenţă din toate judeţele limitrofe Dunării. La Craiova funcţionează de astăzi (n.r.- de ieri ) comandamentul constituit pentru monitorizarea situaţiei pe fluviu. Este foarte important ca toate acţiunile să fie coordonate. Se estimează un debit de peste 13.000 de metri cubi pe secundă care va fi prezent pe Dunăre patru-cinci săptămâni. Va fi presiune pe diguri. Nu suntem însă în situaţia de a vorbi de o depăşire a acestora. Oricum, toate forţele au fost consemnate. Prefecţii sunt principalii responsabili pentru aplicarea planurilor de acţiune. Forţele din Ministerul Apărării sunt pregătite să intervină dacă va fi nevoie”, a precizat în videoconferinţa de ieri, vicepremierul Liviu Dragnea.
Eterna poveste: Au fost sau nu întreţinute sau exploatate corespunzător digurile?
Întrebarea acestea şi-a pus-o vicepremierul Liviu Dragnea şi tot el a dat răspunsul. Fiindcă despre aşa ceva se vorbeşte foarte rar sau deloc. Şi, conform obişnuinţei, orice eveniment de această factură…ne găseşte nepregătiţi. Deşi avem legislaţie în materie, nu putem spune că în ultimii ani, din cauza precipitaţiilor abundente, căzute în mai toate zonele ţării, nu au existat ieşiri din matcă ale cursurilor de apă interioare, inundaţii, cu tot cortegiul lor de consecinţe. De această dată însă demn de urmărit este cum va rezista digul de apărare de la Dunăre, construit în urma viiturilor din primăvara anului 2006 pe sectorul Ghidici-Rast-Bistreţ. A fost o lucrare hidrotehnică costisitoare, garantată de cei care au executat-o şi apoi de cei care au făcut recepţia.
Autoturismele, direcţionate din vama Bechet către Calafat şi Giurgiu
Revenind la ceea ce s-a întâmplat ieri, conform Administraţiei Bazinale de Apă Jiu, nivelurile pe fluviul Dunărea la stațiile hidrometrice, se situau, la prânz, peste cota de pericol la s.h. Bistreţ, peste cota de inundaţie la s.h. Calafat şi Bechet şi peste cota de atenţie la s.h. Gruia. Au fost afectate de creșterea nivelurilor și debitelor Dunării suprafețele riverane situate în zonele joase din lunca Dunării, predispuse la inundații în zonele neîndiguite.
De asemenea, în vama Bechet, la punctul de trecere a frontierei România- Bulgaria, calea de acces spre feribot era ieri inundată cu o lamă continuă de apă pe o lungime de 300 m și o înălțime de 50 cm. Circulația pentru autoturisme a fost restricționată, acestea fiind redirecționate către vama Calafat sau vama Giurgiu. În schimb mașinile de mare tonaj – tiruri, autocamioane circulau ieri fără probleme. Poliţiştii de frontieră asigură în permanenţă sprijin participanţilor la traficul transfrontalier şi împreună cu autorităţile abilitate acţionează în comun în vederea intervenţiei în caz de urgenţă.
Zeci de mii de saci de nisip, pregătiţi
Conform prognozei INHGA, în următorul interval debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în creștere până la valoarea de 13.000 metri cubi pe secundă. Pentru intervalul 21-25 mai a.c, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în creștere până la valoarea de 13.500 metri cubi pe secundă la sfârșitul perioadei de prognoză, situându-se peste media multianuală a lunii mai ( 7.250 mc/s) .
Pentru a preveni pagubele, autorităţile au declarat că sunt gata să intervină. Zeci de mii de saci cu nisip au fost pregătiţi, la fel şi mai multe autoutilitare şi utilaje. Între timp, se află sub monitorizare sectorul Ghidici-Rast-Bistreț, digurile de la polderul Bistreț și digurile din sectorul Bistreț-Nedeia-Jiu. În cursul zilei de ieri s-au continuat lucrările începute sâmbătă pentru finalizarea execuției banchetei din pământ în zona S.P. Malaieni 1, în scopul stabilizării infiltrațiilor de la această stație. De asemnea, sunt monitorizate digurile pe sectorul Bistreț-Nedeia-Jiu, de la cantonul 4 Haşu (situat în dreptul localității Maceșul de Jos) până la Zăval. Digurile de apărare Jdegla și Duvalmu au fost şi ele verificate.
Restricţii de viteză pentru nave şi ambarcaţiuni, pe Dunăre
Tot în urma videoconferinţei de ieri s-a hotărât instituirea unor restricții de viteză până la limita producerii valurilor, în vederea protejării digurilor, a construcțiilor hidrotehnice și a navelor aflate în staționare sau operare. Astfel, armatorii și comandanții navelor vor trebui să ia toate măsurile ce se impun în ceea ce privește componența convoaielor sub aspectul numărului de unități, dimensiunile de gabarit, puterea navei propulsoare raportată la zona de navigație și viteza curentului apei. De asemenea, proprietarii ambarcațiunilor de agrement şi pescuit au obligația de a urca ambarcațiunile pe mal, iar acolo unde nu sunt condiții sigure de acostare sau ancorare să le transfere în zone adăpostite viiturii. Nerespectarea acestor prevederi poate atrage după sine sancționarea contravențională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate.
Inundaţiile secolului în Serbia şi Bosnia
Bilanţul înregistrează 40 de victime în Bosnia şi Serbia şi zeci de mii de sinistraţi. Acest bilanţ s-ar putea agrava fiincă râul Sava care vine din Slovenia şi se varsă în Dunăre, la Belgrad, este extrem de furios. Premierul sârb, Ivica Dacic vorbeşte de cele mai teribile inundaţii din ultimii 120 de ani. Ameninţată este termocentrala pe cărbune „Nikola Tesla”, în apropiere de Obrenovac. Guvernul de la Belgrad a cerut mobilizarea tuturor forţelor. Bosnia a lansat un apel internaţional la ajutor şi atât Rusia, cât şi SUA au răspuns. Aşa cum au mai făcut-o Franţa, Israelul, Turcia, Slovenia, Austria şi Croaţia care au promis pompe, elicoptere, bărci de salvare şi echipe de experţi.
