Prefectura Dolj: Abuzurile în formă continuată ale fostului prefect, Silviu Dumitru, şi colaboratorilor săi au înnebunit lumea

Titlul de proprietate nr. 11490/14 octombrie 2008, pe numele Bratu P. Gheorghe şi Bratu P. Ştefan, pentru suprafaţa totală de 32,93 ha, pe teritoriul comunei Şimnicu de Sus, a fost emis ca urmare a „finalizării procedurii prealabile administrative” de reconstituire a dreptului de proprietate, fundamentându-se pe Hotărârea nr. 1262/6 august 2008 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, prin care se aprobase preluarea suprafeţei de 568,86 ha terenuri agricole, aflată în domeniul public al statului, de la SCDA Şimnic, solicitată de Comisia locală Şimnicu de Sus. Prin Hotărârea nr. 1740/14 noiembrie 2008 a Comisiei judeţene, prezidată de prefectul Silviu Dumitru, conform legii, la solicitarea Comisiei locale Şimnicu de Sus – altminteri nelegitimă, fiindcă se schimbase primarul în urma alegerilor locale şi noul primar nu fusese învestit de prefect, cum prevede legea în materie funciară –, un număr de 5 titluri de proprietate, printre care şi cel cu nr. 11490, erau revocate, deoarece „fuseseră emise pe un amplasament ce nu fusese preluat de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Şimnic”. Hotărârea nr. 1740/14 noiembrie 2008 era semnată de Silviu Dumitru, preşedinte al comisiei, şi subprefectul Ionel Ciobotea, ca secretar. Câteva zile mai târziu, mai exact la 27 noiembrie 2008, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, extrem de operativă, elibera pe numele lui Bratu P. Gheorghe şi Bratu P. Ştefan TDP-ul cu nr. 12239 pentru suprafaţa de 32,93 ha fără să-l anuleze pe precedentul. Cum la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Dolj (OCPI) se bătea din călcâie şi se executa obedient orice comandă trăsnită a Prefecturii Dolj, numai de legalitate nu se pomenea, se punea ţăruşul cavalcadei de abuzuri şi începea circul sordid.

În desconsiderarea instanţelor de judecată

Hotărârea nr. 1262/6 august 2008 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor „a căzut” la Judecătoria Craiova, invocându-se pe bună dreptate prevederile imperative ale Legii 213/1998, forma actualizată, conform cărora „trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul privat al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea Consiliului Judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a Consiliului Local, după caz, prin hotărâre a Guvernului”. Terenurile institutelor şi staţiunilor de cercetare ştiinţifică fac parte din domeniul public al statului, fiind cuprinse expres în enumerarea din Anexa 1 la Legea 213/1998. O menţiune: toate hotărârile Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor au fost făcute zdrenţe în instanţele de judecată. De pe tot cuprinsul ţării, pe unde au fost strămutate cauzele, cu cheltuielile aferente. Mai mult, prin Decizia nr. 23/17 octombrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul-general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, dispunându-se obligativitatea parcurgerii procedurii de trecere a terenurilor din domeniul public în domeniul privat prin hotărâre a Guvernului, emisă cu privire la terenurile delimitate în condiţiile art. 9 şi 12 din Legea 1/2000. Decizia 23/17 octombrie 2011 a ÎCCJ a devenit obligatorie în orientarea jurisprudenţială, anulând orice ambiguitate, dacă aceasta mai exista pe undeva. Cum prin Sentinţa Civilă nr. 1241/10 februarie 2009 a Judecătoriei Craiova se respingeau cererile de intervenţie voluntară formulate, între alţii, de Bratu P. Gheorghe şi Bratu P. Ştefan, instanţa concluzionând că hotărârea contestată nu a respectat dispoziţiile imperative ale art. 9 al.1 din Legea 213/1998, care stabilea competenţa exclusivă a Guvernului de a dispune trecerea din domeniul public în cel privat al unităţii administrativ-teritoriale a terenurilor administrate de petentă (SCDA Şimnic) şi nici pe cele ale art. 10 al.8 din HG 890/2005, în sensul constatării trecerii suprafeţelor fără delimitarea celor indispensabile cercetării, lucrurile păreau clare. Mai ales că prin Decizia Civilă nr. 1116/15 mai 2009 a Tribunalului Dolj – irevocabilă – s-au menţinut dispoziţiile Sentinţei Civile nr. 1241/10 februarie 2009 a Judecătoriei Craiova. Dar nu respectarea legii, sau, mai exact, a sentinţelor judecătoreşti, prezenta interes. După cum vom vedea.

Când harababura este premeditată

Admiţând că Bratu P. Gheorghe şi Bratu P. Ştefan, şi nu numai ei, erau îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului de proprietate pe raza comunei Şimnicu de Sus nu ne contrazicem deloc. Aşa cum şi în alte rânduri am mai precizat, printre cei îndreptăţiţi, deloc mulţi la număr şi fără a revendica suprafeţe mari, şi-au făcut loc şi numeroşi „samsari” imobiliari, cum îi numea recent premierul Victor Ponta. Ce relaţii au stabilit aceştia, apăruţi în peisajul imobiliar, cu decidenţii Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor este treaba organelor abilitate ale statului. Titlul de proprietate nr. 11490/14 octombrie 2008 trebuia anulat în momentul emiterii, câteva zile mai târziu, a Titlului de proprietate cu nr. 12239/27 noiembrie 2008, pentru a nu se mai solicita şi asta în instanţă şi a se evita orice „confuzie”. Apoi, „graba” emiterii TDP-urilor, cu complicitatea OCPI Dolj, în condiţiile în care se avea cunoştinţă de faptul că Hotărârea nr. 1262/6 august 2008 fusese atacată în instanţă de SCDA Şimnic, este nu doar suspectă, ci şi premisa harababurii care urma să se instaleze. În sensul „punerii pe drumuri” a părţilor. Conform dispoziţiilor art. 6 al. 2 din Legea 1/2000, coroborate cu dispoziţiile art. 57 din Legea 18/1991, plângerea formulată împotriva hotărârii Comisiei judeţene suspenda executarea. Numai că, atât Comisia locală Şimnicu de Sus, prezidată de Jana Fulga, recent controlată de poliţie pe la domiciliu, şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, au ignorat aceste dispoziţii legale, continuând să emită acte subsecvente, hotărâri de validare, respectiv eliberarea de titluri de proprietate. Care, potrivit HG 890/2005, nu pot fi eliberate, în situaţii litigioase, decât după pronunţarea hotărârii irevocabile. Ce nu era clar? De la înălţimea funcţiei sale, de director al Direcţiei de Verificare a Legalităţii Actelor din Prefectura Dolj, Eugen Marinescu veghea ca totul să decurgă „operativ”. Ca la moară. Cităm dintr-o adresă, cu nr. 2292/23 septembrie 2010, a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, adresată Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gh. Ionescu Şişeşti” şi SCDA Şimnic, semnată de Eugen Georgescu, prefect la acea dată: „Ca autoritate administrativ-jurisdicţională, Comisia judeţeană nu poate să-şi revoce propriile acte (…), titlurile de proprietate care au intrat în circuitul civil, anularea sau revocarea acestora fiind posibilă doar pe cale judecătorească, cum se întâmplă în prezent, urmare a acţiunilor în instanţă promovate de către SCDA Şimnic”. Câtă supleţe administrativă! Dar emiterea a două TDP-uri pe acelaşi nume şi aceeaşi suprafaţă, cum a fost posibilă? Dar pe cine interesează o asemenea întrebare? Şi, apoi, şi mare legătură avea Eugen Georgescu cu legislaţia în materie funciară! Prin strămutarea cauzei, s-a ajuns la Timişoara, unde, prin Decizia Civilă 1412/R/6 decembrie 2012, s-a respins calitatea procesuală activă a SCDA Şimnic. Deşi calitatea procesuală activă îi era conferită, pe de o parte, de dreptul de administrare a terenurilor, pe de altă parte de dispoziţiile art. 12 din Legea 213/1998, precum şi de dispoziţiile art. III al.2 din Legea 169/1997, care foloseşte sintagma „alte persoane care justifică un interes legitim”. Numai că, alături de Bratu P. Gheorghe şi Bratu P. Ştefan, a apărut şi… Silvian Cristescu, deşi la poziţia 45 din Anexa 29 la HCJ 2062 erau înscrişi doar primii doi, cu o suprafaţă de 32,93 ha. Silvian Cristescu a prezentat Contractul de vânzare-cumpărare nr. 1352/2008, încheiat cu Bratu P. Gheorghe şi Bratu P. Ştefan, şi un titlu de proprietate emis în baza acestui contract (TDP nr.11/2008). Ceea ce înseamnă că Bratu P. Gheorghe şi Bratu P. Ştefan au vândut… ceea ce nu aveau. Ceea ce ulterior a făcut şi Silvian Cristescu, către Irimia Roxana şi Iulian Dorin Lica, cărora le-a vândut suprafaţa de 460 de metri pătrați în Tarlaua 127, Parcela 1793, extravilanul comunei Şimnicu de Sus. Dar mai apar şi alte nume „interesante”, precum Ilinca Ştefan, domiciliat în Craiova, strada „Elena Teodorini”, şi acesta interesat de… pământuri.

Poveste fără sfârşit: Când Jana Fulga substituie… statul român

Deunăzi, Silvian Cristescu s-a deplasat în perimetrul pe care susţine că îl deţine şi a făcut tărăboiul de rigoare. Treaba organelor de ordine, erijate în avocaţii făptaşului. Asupra cazului vom reveni. Numai că la data de 9 aprilie a.c. a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, pentru Ministerul Finanţelor Publice, ca reprezentant al statului român, în contradictoriu cu pârâţii Comisia judeţeană Dolj de aplicare a Legii 1/2000, Comisia locală Şimnicu de Sus, OCPI Dolj, Bratu P. Gheorghe şi Bratu P. Ştefan, Cristescu Silvian şi Cristescu Elena (…) solicitând instanţei să constate nulitatea absolută a TDP nr.12239/27 noiembrie 2008, precum şi a procesului-verbal de punere în posesie. De asemenea, s-a solicitat nulitatea absolută a tuturor actelor subsecvente încheiate, respectiv contractele de vânzare-cumpărare (nr. 1352/30 octombrie 2008; nr. 1513/2008; nr. 1494/9 decembrie 2008). De asemenea, reclamanta a solicitat rectificarea cărţilor funciare nr. 2703, nr. 1717, nr. 33322, nr. 2774, nr. 31139 a localităţii Şimnicu de Sus, în sensul de a menţiona ca titular statul român – domeniu public. Căruia i se substituise primarul comunei Şimnicu de Sus, Jana Fulga. Ce ar mai fi de spus?