Gruparea suprafeţelor agricole au devenit un fapt notabil în ultima perioadă. O arată şi numărul tot mai scăzut, de la an la an, al invitaţiilor trimise de APIA Dolj fermierilor. Un lucru îmbucurător am putea spune, pentru că o agricultură realizată pe suprafeţe mari, compacte, poate da randamentele cu care alte state europene şi, nu numai, se pot lăuda. După cum o relevă şi poziţionarea geografică a Doljului, procesul de concentrare a terenurilor se realizează, cu preponderenţă, în partea de sud a judeţului şi mai puţin în zona colinară din nord şi nord-vest. Deşi, şi aici, de ani buni, există ferme agricole puternice, iar lucrul pământului nu este lăsat la voia sorţii.
Să lucrezi pământul a ajuns o povară pentru mulţi dintre gospodarii doljeni. Fie pentru că nu au resursele suficiente să poată susţine ansamblul de lucrări agricole obligatorii, fie pentru că imprevizibilul vremii le poate fi potrivinic, fără să mai poată recupera ceva din investiţiile făcute. Soluţia a venit de la sine. În marile bazine cerealiere ale Doljului s-a procedat la comasare, dintr-un motiv cât se poate de economic: randamente mai mari la culturile agricole.
Comerţul cu cerealele a dat tonul, în 2016, la export: peste 1 mld. euro încasări
Potrivit Raportului de activitate al MADR pentru anul trecut, din analiza comparativă a schimburilor comerciale, în primele 11 luni ale lui 2016, ţara noastră a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 5, 427 mld. euro, cu 142,5 milioane de euro mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2015. Pe de altă parte, importurile au depăşit 5,719 mld. euro, adică cu peste 500 milioane de euro peste valoarea corespunzătoare din 2015.
Exportul de grâu a dat anul trecut încasări de 1,024 mld euro, cu un volum de 6,29 milioane tone. Au avansat, de asemenea, exporturile de seminţe de rapiţă (+225,6 mil. euro), seminţe de floarea soarelui (+11,5 milioane de euro).
Că Doljul a contat foarte mult în atingerea acestor cifre este un fapt recunoscut la nivelul ministerului Agriculturii. Să amintim că, potrivit datelor statistice centralizate la Direcţia pentru Agricultură a judeţului Dolj, în toamna anului 2015, s-a semănat cu grâu o suprafaţă de 175.811 ha, reprezentand 98% din suprafaţa programată. Producţia obţinută de grâu a fost în toamna trecută de 3.900 kg/ha. Şi s-a recoltat de pe o suprafaţă totală de 170.537 ha.
Preţuri atractive pentru extravilanul agricol
La Direcţia pentru Agricultură a judeţului Dolj se înregistrează toate comunicările de acceptare a ofertei de vânzare a terenurilor agricole. Printre ultimele primite se află loturi din comuna Afumaţi. Aici, o suprafaţă compactă de 7,25 ha este vândută cu 29.000 de euro! La Galiciuca, un teren agricol ce nu depăşeşte 0,56 ha se vinde cu 3.273 lei. În comuna Galicea Mare – 0,62 ha se tranzacţionează contra valorii de 30.000 de lei! În Băileşti – 0,46 ha sunt vândute cu 17.955 lei. În apropierea Craiovei, mai exact la Şimnicu de Sus, 0,1176 ha se comercializează cu 35.000 de lei. În Brădeşti, nici jumătate de hectar costă 4.908 lei. La Segarcea, hectarul de teren agricol se vinde cu 6.800 lei.
Sectorul agricol, încă lovit de un şomaj sever
Potrivit ultimului Raport de ţară elaborat de U.E. privind România, Agricultura reprezintă 29 % din ocuparea forţei de muncă în ţara noastră, însă numai 5 % din PIB. Este principala activitate economică în zonele rurale. Productivitatea muncii în agricultură, silvicultură şi pescuit este de peste cinci ori mai scăzută decât media naţională. Să nu mai vorbim de media europeană!
Creşterea productivităţii agricole ca urmare a progresului tehnologic şi a unor perspective profesionale mai bune în restul economiei este susceptibilă de a avea ca rezultat pierderi semnificative de locuri de muncă pe termen lung (agricultura reprezentând 25 % din numărul total de locuri de muncă în 2030, potrivit calculelor Cedefop). Cu toate acestea, pe termen scurt, este probabil ca ocuparea forţei de muncă în agricultura de subzistenţă să rămână la un nivel ridicat. Fermele continuă să nu fie competitive, cu o diversificare limitată a activităţilor economice, şi să depindă de pieţele de mărfuri pentru vânzarea produselor agricole, întrucât afacerile agroalimentare locale sunt limitate (potenţial intern şi de export).
Şi, totuşi, investiţiile din ultimii ani în mediul rural doljean, graţie unei viziuni bine puse în practică de preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, şi a multor primari locali, ce au înţeles că nu mai e de glumă cu programele de dezvoltare rurală, au creat condiţii tot mai favorabile unei agriculturi performante. Drumuri reabilitate, introducerea reţelelor de apă şi canalizare, susţinerea investiţiilor referitoare la înfiinţarea şi dezvoltarea de ferme sunt realităţi care aduc un plus în economia judeţului Dolj.
Marii fermieri doljeni arată că merită investit
Agricultura este o mare consumatoare de energie şi infrastructura de irigaţii deteriorată constituie impedimente în calea competitivităţii. exploataţiilor, se mai arată în Raportul de ţară al UE pentru România. Suprafaţa totală acoperită de infrastructura de irigaţii reprezintă 20 % din terenul agricol utilizat, dar suprafaţa irigată a scăzut în ultimii ani din cauza ineficienţei sistemului, a costurilor de întreţinere ridicate şi a condiţiilor meteorologice.
O rază de speranţă se iveşte deja. Evoluţia exporturilor reflectă potenţialul agricol subiacent al României. România era un importator net de produse agricole, însă balanţa comercială privind produsele agricole şi alimentare a devenit pozitivă începând cu 2013. A crescut de la 391,2 milioane euro în 2013 la 517,8 milioane euro în 2014, reflectând o uşoară îmbunătăţire a competitivităţii agriculturii. Îmbunătăţirea balanţei comerciale a fost determinată de exporturile în interiorul UE, care au crescut cu 10 % din 2013, până în 2014. În perioada 2009-2014, ponderea importurilor agricole în totalul importurilor a fost constantă, situându-se la aproximativ 9%, iar ponderea exporturilor agricole în totalul exporturilor a crescut treptat de la 8 % la 11 %.
Că vorbim la nivelul Doljului de societăţi precum Cervina şi Oltyre din Segarcea, Sic Pan SRL din Unirea, Agroexpert Industry SRL, Agrifarm SRL, Rodescu Agriculture SRL din Moţăţei este un lucru benefic pentru agricultură. Câmpurile sunt bine lucrate. Rapiţa ne face deja cu ochiul. Grâul a prins, după aceste ploi mult aşteptate, culoarea sa firească. Viile, chiar rezistente la secetă, sunt şi acestea binecuvântate de lacrimile Cerului. Se anunţă un an agricol bun, cu recolte pe măsura investiţiilor făcute de fermierii. Vorbim, aici, de calitatea materialului semincer, de efectuarea lucrărilor agricole la timpul optim şi de nivelul de umiditate din sol. Aşa că, printre atâtea informaţii dinspre palierul politico-administrativ al României, la talpa ţării, lucrurile parcă se aşează de la sine într-o direcţie mulţumitoare, cu un ajutor divin, mereu şi mereu invocat de noi toţi.
