După ce a stârnit numeroase reacţii, proiectul de lege al vaccinării va fi pus în dezbatere publică. Controversele au apărut după ce s-a vehiculat ideea că mai multe vaccinuri ar putea deveni obligatorii având în vedere avertismentele specialiştilor cu privire la scăderea numărului de vaccinări.
În elaborarea proiectului, Ministerul Sănătăţii va beneficia de expertiza în acest domeniu a reprezentanților Organizației Mondiale a Sănătății. Potrivit autorităţilor sanitare proiectul va fi conceput prin informarea părinților și conștientizarea necesității vaccinării. De asemenea, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au precizat că nu se vor impune sancțiuni cu închisoarea pentru părinții care refuză vaccinarea copiilor. Odată cu scăderea ratei de vaccinare, specialiştii atenționează asupra riscului reapariției unor boli foarte grave, mortale chiar, după cum a sesizat și Organizația Mondială a Sănătății. Un exemplu este poliomielita, o boală eradicată prin vaccinare, care reapare prin refuzul vaccinării.
Limita de siguranţă pentru menţinerea imunităţii de comunitate, cea care îi protejează atât pe copiii nevaccinaţi (sub 1 an) cât şi pe cei mai mari şi nevaccinaţi, este de cel puţin 80% din populaţie vaccinată. Reducerea vaccinării împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului a dus, în ultimii ani, la două epidemii de rujeolă şi una de rubeolă, România pierzându-şi statutul de ţară care avea tentativa de eliminare a rujeolei de pe teritoriul ei.
România sub nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii
Acoperirea vaccinală în România se păstrează sub nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de 95 la sută, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi hepatită B, în principal din cauza refuzului vaccinării. Conform datelor Centrului Naţional de Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile din 2014, rata medie de acoperire vaccinală este de 69,4 la sută pentru vaccinul DTP4 (patru doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului şi pertusis), pentru vaccinul contra rubeolei, rujeolei şi oreionului este de 75,4 la sută, iar pentru hepatita B este de 91,3 la sută. Aceleaşi date arată că 30,3 la sută dintre aceşti copii au fost depistaţi, în 2014, ca fiind incomplet vaccinaţi în raport cu vârsta, în creştere faţă de anul precedent, când procentul era de 26 la sută.
Epidemiologii susţin că principalul argument în schimbarea mentalităţii populaţiei vizavi de vaccinare nu trebuie să fie constrângerea, ci prezentarea riscurilor care pot apărea în cazul nevaccinării.În ceea ce priveşte vaccinarea antigripală, specialiştii susţin că numărul total de persoane vaccinate antigripal în sezonul care tocmai a trecut nu a depăsit un milion de doze, cu toate că OMS recomandă ca minim din 15% din populatie (3 milioane) să fie vaccinată pentru a putea preveni apariţia unei epidemii.
Vaccinarea fiecărui copil este esenţială pentru prevenirea bolilor
Tocmai din cest motiv, Săptămâna Europeană a Vaccinării, marcată între 20 şi 25 aprilie a.c. de Direcţia de Sănătate Publică Dolj, promovează ca mesaj cheie faptul că vaccinarea fiecărui copil este esenţială pentru prevenirea bolilor şi protejarea vieţii.
În anul 2014 în judeţul Dolj în cadrul Programului Naţional de Imunizare s-au realizat 12 campanii lunare de vaccinare, la nivelul cabinetelor medicilor de familie şi în cele 7 maternităţi din judeţ iar luna noiembrie s-a organizat Campania de vaccinare şcolara antipoliomielitică, la clasa pregătitoare şi clasa a doua. În total, pe parcursul anului trecut au fost administrate 67.206 doze de vaccin, din care 20.522 de vaccin antigripal, 9.634 – VPI, 6.655-ROR, 9.135 – DTPa-VPI-Hib, 10.933 – DTPa-VPI-Hib-HB, 6.107 – BCG, 4.220 – Hep B pediatric. Punerea în aplicare pe scară largă a programelor de imunizare în ultimii 30 de ani a condus la realizări remarcabile. Regiunea europeană a OMS a fost certificată ca fiind „fără poliomielită” în anul 2002, iar în ultimele decenii numărul de cazuri de rujeolă din regiune a fost redus cu mai mult de 90%.
