Uniunea Europeană încă încearcă să calmeze furia fermierilor şi ultima sa decizie este o dovadă în plus. În noaptea de marţi spre miercuri, 20 martie, „cei 27” şi Parlamentul European au convenit să plafoneze anumite importuri agricole ucrainene scutite de taxe vamale.
Acest acord reînnoieşte pentru un an, începând din iunie, scutirea de taxe vamale acordată din 2022 Ucrainei în contextul războiului. Cu toate acestea, au fost instituite „mecanisme de salvgardare” pentru produsele „deosebit de sensibile”, precum ouăle, carnea de pasăre, zahărul, ovăzul, porumbul, crupele şi mierea. Parlamentul vorbeşte despre o „frână de urgenţă” pentru aceste produse alimentare. Cu toate acestea, acest lucru nu se referă la grâu şi orz, aşa cum au cerut deputaţii europeni.
Mecanismul limitează de facto volumele de import ale acestor produse la nivelurile medii importate de UE în 2022 şi 2023, dincolo de care vor fi reimpuse taxele vamale.
Pentru ministrul francez al Agriculturii Marc Fesneau, acest acord nu este pe deplin satisfăcător. „Nu este încă ca cel pe care ni l-am dorit”, explică el în emisiunea matinală Franceinfo.
El menţionează absenţa grâului în mărfurile în cauză şi regretă că plafonul fix vizează doar volumele pentru anii 2022 şi 2023 şi nu şi 2021.
Fermierii europeni acuză afluxul de produse ucrainene că îngreunează preţurile locale, în special în ţările vecine. Aceştia acuză aceste produse că fac parte dintr-o concurenţă „neloială”, nerespectând anumite standarde referitoare în special la dimensiunea fermelor sau la utilizarea produselor fitosanitare.
Această problemă alimentează furia în special în Polonia, dar şi în România, precum şi în Germania.
Pentru a răspunde îngrijorărilor, Comisia Europeană a propus reînnoirea scutirii de taxe vamale, dar să prevadă „măsuri de remediere” care ar putea fi adoptate rapid în cazul unor „tulburări semnificative” pe piaţă, inclusiv în cazul în care aceasta priveşte doar „un singur membru”.
Europarlamentarii au votat masiv joia trecută pentru a cere extinderea „plafonului” la cereale (grâu, orz, ovăz, porumb), precum şi la miere.
De asemenea, au dorit să calculeze perioada de referinţă în medie de trei ani (2021-2023). Organizaţiile agricole au criticat faptul că plafonul propus de Bruxelles corespundea volumelor mari din ultimii doi ani, la originea crizei.
Ambasadorii celor „Douăzeci şi Şapte” au deschis, de asemenea, luni uşa limitărilor asupra anumitor cereale.
În negocierile finale, „deputaţii au obţinut de la Comisie un angajament ferm de a acţiona în cazul unei creşteri a importurilor de grâu din Ucraina”, precizează Parlamentul. Iar Bruxellesului i se va cere să acţioneze „mai rapid, în 14 zile, în loc de 21 de zile (aşa cum era planificat iniţial) dacă sunt atinse pragurile de declanşare a mecanismelor de salvgardare” .
„În acelaşi timp, se lucrează pentru a permite produselor agricole ucrainene să-şi găsească pieţele iniţiale, perturbate de conflict, precum în Africa şi Orientul Mijlociu, pentru ca acestea să nu rămână blocate în Europa, a insistat o sursă guvernamentală franceză.
„Cei Douăzeci şi Şapte” au relaxat regulile de import de produse agricole ucrainene ca măsură de sprijin pentru Kiev după invazia rusă lansată în februarie 2022. Ucraina reprezintă una dintre principalele puteri agricole de pe continentul european.
