Săptămâna aceasta, la Bruxelles, se va discuta despre bugetul multianual al Uniunii Europene. O altă filosofie în ceea ce priveşte creionarea acestui buget. Pentru prima oară se vorbeşte despre cât au câştigat statele UE şi mai puţin despre cât au pierdut prin contribuţiile la acest buget. Se discută în premieră şi despre condiţionalităţi, pe de o parte, despre cele legate de modul în care anumite ţări au aplicat recomandările de ţară, iar pe de altă parte, despre respectarea valorilor europene şi a statului de drept. Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele PPE precizează în mod clar, că se opune alocării bugetului prin condiţionarea cu statul de drept. Acesta a explicat că tinerii trebuie să beneficieze de programul Erasmus, aşa cum şi agricultorii trebuie să beneficieze de subvenţii, fără să fie condiţionaţi de ceea ce face un guvern sau altul, la un moment dat.
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a discutat în cadrul unei conferinţe de presă despre noul buget, modul de construire şi de repartizarea a fondurilor. “Comisia Europeană a publicat comunicarea, un fel de bază pentru discuţiile de la sfârşitul acestei săptămâni din Consiliul European. Este prima discuţie despre noul buget şi este motivul pentru care CE a făcut această propunere. Sunt şi lucruri bune, unele nu sunt chiar bune, dar se pot discuta. În primul rând, este pentru prima oară când văd într-un document scris alb pe negru că toate statele membre, indiferent dacă sunt net contributoare sau net benefiare, profit de bugetul european. Sunt date statistice în această comunicare, în care se arată cât câştigă fiecare stat de pe urma bugetului. Se spune că până la 1% din creştere economică a fiecărui stat se bzează pe politicile europene din toate statele membre. Deci, nu contează că dai banii în România sau că Bulgaria primeşte fonduri, toate statele membre profit de acest lucru . Şi este un aspect important, pentru că până acum s-a discutat doar despre cât primeşte o ţară faţă de cât dă, faţă de cât contribuie şi cât pierde o ţară faţă de ceea ce dă”, a mai spus Marian Jean Marinescu.
România a beneficiat după bugetul european
Deputatul european a dat şi câteva exemple concrete. Şi a vorbit de cât a caştgat România şi Polonia. Acum de sigur, fiecare dintre cele două ţări a direcţionat fondurile europene către ce au considerat de cuviinţă fiecare. Polonia amerge mai mult spre partea economică, a microîntreprinderilor, a industrializării…ţara noastră spre alimentari cu apă, canalizări, pietruiri de drumuri, etc. “Dacă luăm exemplul Marii Britanii, pentru că e brexit şi lumea vrea să vadă cât pierde, atunci pot să vă spun că avea un minus de 7-8 miliarde de euro pe an. La noi, de exemplu, pe o statistică 2014-2016, sunt 5,2 miliarde de euro în plus, noi suntem a doua ţară, prima este Polonia cu peste 10 miliarde de euro pe an. Acesta este un lucru important pentru că se încearcă să se explice statelor care contribuie mai mult decât primesc la bugetul european că acest lucru este şi spre beneficiu lor şi să micşoreze această presiune care există din partea unor state să nu crească bugetul european după 2020”, a mai explicat europarlamentarul doljean.
Scenarii pentru Securitate, Apărare, Agricultură…şi Cercetare
Marian Jean Marinescu a explicat şi cum se distribuie fondurile pe politici europene, pe fiecare politică în parte şi care sunt scenariile puse în discuţie. “Sunt date pentru diversele politici europene, diverse scenarii. Pentru politica de Securitate, se spune de exemplu, că dacă dorim să întărim securitatea la frontiere, minim ne trebuiesc 7-8 miliarde de euro pe an, dacă dorim să angajăm foarte mulţi oameni, peste 100.000 şi să ne comparăm cu SUA sau cu Canada, atunci ne vor trebui 150 de miliarde de euro în aceşti 7 ani. Şi mai este ceva intermediar, să creşti resursa umană, dar să nu achiziţionezi tot echipamentul. La Apărare este fix acelaşi lucru. Se menţionează ce ne trebuie pentru cercetare, ce ne trebuie pentru industrializare, ce ne trebuie pentru fondul de apărare. Aici cifrele sunt mai mici. La Agricultură se discută despre menţinerea aceluiaşi nivel care este acum în buget şi care înseamnă 400 de miliarde de euro, în 7 ani. Un scenariu ar fi reducerea plăţilor directe, mai exact, plafonarea părţilor directe la cei care iau sume foarte mari şi întărirea ajutorului dat micilor fermieri. La Coeziune la fel. Se discută despre ceea ce înseamnă să păstrezi ceea ce este acum, ceea c ear fi un lucru foarte bun, dar există şi acel scenario în care să nu se ma idea bani pentru Coeziune regiunilor care sunt foarte dezvoltate, al doilea scenariu ar fi acela să nu dai statelor care sunt dezvoltate. Adică, sunt regiuni şi în Germania care sunt sub media europeană şi primesc bani din Coeziune, astfel de regiuni există şi în Spania şi în Italia şi în Franţa. Eu cred că acestă abordare este una bună şi asta pentru că pune pe masa şefilor de stat situaţia şi le spune lor…dacă vor să taie, să hotărască de unde taie şi va fi foarte greu pentru un stat, cum este Olanda să spună…ok, tăiem de la agricultură, pentru că vor avea mari problem cu agricultorii din Olanda, acolo se primesc mulţi bani pe această politică. Sunt prezentate şi celelalte politici, inclusiv cea Digitală, se discută pentru Cercetare, pe diferite scenario, ce înseamnă să măreşti cu 50% sau să dublezi bugetul pentru cercetare, inclusive pentru mobilitatea tinerilor. În acest ultim caz, există un scenario ca unul din trei tineri să facă parte din programul Erasmus şi câţi bani ar trebui în această situaţie”, susţine europarlamentarul PNL.
Europa trebuie să fie pregătită şi decisă foarte clar pentru viitor
În draftul Comisiei Europene nu se discută numai de fondurile europene care trebuiesc absorbite, ci şi despre banii care se pierd, sunt sume care se dezangajează dacă nu i-ai folosit. “La Coeziune se dezanganjează după trei ani. Au fost alocaţi unui stat membru, dar nu au fost folosiţi, atunci se dezangajează aceste sume, dar se discută despre păstrarea în buget a acestor sume. Eu susţin acest aspect şi asta pentru că aceste sume pot intra într-un fond de rezervă, ce poate fi folosit la momentul în care apar lucruri neprevăzute şi în felul acesta nu mai e nevoie să tai din alte politici, cum s-a întâmplat în această perioadă. Bineînţeles, că există şi o propunere de resurse proprii. Bugetul acum se bazează pe contribuţiile naţionale şi există nişte resurse proprii care sunt în principal un procent din TVA şi taxele vamale. De data aceasta se mai propun şi alte surse, cum ar fi un procent din vânzarea certificatelor verzi sau de la corporaţii şi o parte din profitul realizat de băncile naţionale, există aşadar nişte propuneri, dar cei care decid sunt şefii de stat sau premierii. Programul este prezentat foarte clar, precizându-se că şedinţa din 9 mai de la Sibiu trebuie să găsească Europa, pregătită şi decisă foarte clar pentru viitor. Atunci se va discuta viitorul Europei, dar trebuie să aibă în spate şi o decizie privind bugetul, ceea ce înseamnă că se va merge pe ideea de a avea buget şi politici europene înainte de alegerile europarlamentare. În plus, tot atunci se va discuta şi despre ieşirea Marii Britanii din UE, un moment extraordinar de important din punct de vedere politic”, a mai spus vicepreşedintele Grupului PPE din PE.
Condiţionalităţi bazate pe respectarea valorilor europene şi a statului de drept
Desigur că sunt şi condiţii în repartizarea bugetului UE. Condiţii care nasc discuţii şi dezbateri. “Părţile mai puţin interesante sunt părţile care ţin de condiţionalitatea finanţării. O parte poate să fie considerată corectă şi anume, partea cu recomandările de ţară, din acel exerciţiu, respectarea acelor recomandări de ţară, poate fi acceptată ca o condiţionalitate. Pentru că dacă deviezi de la regulile europene este normal să ţi se atragă atenţia şi în acelaşi timp să nu primeşti nişte bani pe care tu să-i cheltuieşti într-o direcţie decisă de programele europene. Însă se discută acolo şi de eventuale condiţionalităţi bazate pe respectarea valorilor europene şi a statului de drept. Se propune să se ia în discuţie acest aspect şi nu cred că este bine. Aceste criterii nu trebuiesc utilizate pentru finanţările de la nivelul european, de exemplu, ce vină au tinerii din programul Erasmus că un guvern o ia razna, sau ce vină au agricultorii că un guvern o ia raznă. Deci e vorba de două direcţii diferite : guvernul face erori şi nu respectă valorile fundamentale şi statul de drept, pe de altă partea, oamenii care pot să fie ajutaţi prin aceste programe. Trebuie să facem distincţie între cele două direcţii”, a menţionat Marian Jean Marinescu.
