Uniunea Europeană este hotărâtă să devină, până în 2050, primul bloc din lume care să fie neutru din punct de vedere climatic. Pentru aceasta este nevoie de investiţii semnificative atât din partea UE și a sectorului public național, cât și din partea sectorului privat. Planul de investiții pentru Pactul ecologic european prezentat recent va mobiliza investiții publice și va contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale UE. Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, reprezentant Comisia TRAN, din Parlamentul European, consideră că banii pentru finanțarea măsurilor care se vor lua în baza Pactului ecologic trebuie să vină de la Statele membre, nu de la alte linii bugetare importante pentru cetățenii europeni.
Săptămâna trecută s-a votat la Strasbourg poziţia Parlamentului European privind Pactul ecologic (aşa numitul GreenDeal) prezentat de Comisia Europeană în decembrie. În calitate de coordonator TRAN al Grupului PPE, europarlamentarul Marian Jean Marinescu a scris partea referitoare la transport din rezoluția PPE, și a contribuit la partea referitoare la industrie. Ieri, deputatul european a ţinut să precizeze în cadrul unei conferinţe de presă, susţinută la Craiova, că problema cu Pactul ecologic este că nu oferă informații clare despre bani. „Se spune că vor fi necesare investiții de 260 de miliarde pentru a se atinge neutralitatea (zero emisii de CO2) în 2050, dar nu se spune de unde vor veni banii. Se vorbește despre un fond de 100 de miliarde de euro- Fondul echitabil pentru tranziția regiunilor dependente de cărbune- și, la fel, nu se spune de unde se iau banii pentru acest fond. Bănuiala mea este că banii se vor lua din alte linii bugetare: coeziune, agricultură, transport etc. Iar asta nu este corect! Schimbările climatice necesită măsuri serioase, dar nu populiste. Necesită măsuri luate în baza unor studii de impact. Trebuie să reducem emisiile, dar să păstrăm locurile de muncă. Care este diferența între a muri de cald, și a muri de foame?”, a precizat Marian Jean Marinescu.
„Propunerea Comisiei Europene va trebui însă considerabil îmbunătățită”
Europarlamentarul român a mai declarat ieri, că în sfârşit, după mai bine de doi ani, propunerea Parlamentului European de a înființa un Fond pentru tranziția echitabilă a zonelor miniere este pusă în aplicare de către Comisia Europeană. “Este un prim pas și este bine că avem de unde începe munca pentru protejarea celor mai vulnerabili cetățeni în fața schimbărilor aduse de trecerea la neutralitatea climatică. Propunerea Comisiei Europene va trebui însă considerabil îmbunătățită de către Parlamentul European. Consider că cel mai critic aspect este suprapunerea financiară dintre Fondul pentru tranziția echitabilă și politică de coeziune. Deși CE a anunțat un buget de 7,5 miliarde euro pentru acest fond, de fapt CE se bazează pe fondurile din politica de coeziune. Propunerea CE de a transfera între 1,5 și de 3 ori mai multe fonduri din programele ERDF și ESF + decât alocarea pentru Fondul pentru tranziția echitabilă dezavantajează exact regiunile cele mai slab dezvoltate din Uniunea Europeană și care vor avea și cel mai mult de suferit, așa cum este și cazul Olteniei”, a explicat deputatul Marian Jean Marinescu.
„Am reușit sa introduc în textul rezoluției grupului PPE prevederi echilibrate”
Mecanismul pentru o tranziție justă va consta în trei surse principale de finanțare. Prima sursă este un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro. A două este o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro, iar cea de-a treia ar fi un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro. “ Cele mai dificile dezbateri le-am avut cu omologul meu de la comisia de mediu (ENVI), a cărui abordare este la extrem. A încercat să introducă în text extinderea schemei de comerț cu certificate de emisii (ETS) si pentru transport și pentru clădiri. M-am opus, pentru că știu ce probleme a generat această schemă în Oltenia, care este producătoare de energie pe bază de cărbune. Ceea ce cerea colegul meu ar fi condus la creșteri de prețuri. Cine plăteşte? Cetateanul! După foarte multe negocieri am reușit sa introduc în textul rezoluției grupului PPE prevederi echilibrate. Urmează negocierile cu celelalte grupuri politice, şi presiunile sunt foarte mari. În rezoluția PPE se propun soluții tehnologice realizabile, doar bazate pe studii de impact și inovare, și care să conserve competitivitatea si locurile de muncă. Degeaba spunem că vrem să reducem emisiile în 10 ani cu 50 sau 70% (cum au cerut unii) dacă nu avem și mijloace necesare să o facem. În plus, UE este responsabila pentru doar 9% din emisiile globale, iar dacă nu se vor lua și la nivel global măsuri, efectele nu vor fi cele pe care ni le dorim”, a spus Marinescu.
