Inspectorul școlar general, Georgică Bercea Florea: „E ca în sport, jucăm pe goluri!”

0
108
Georgică Bercea-Florea

Pe raftul de onoare al învățământului doljean se îngrămădesc zeci de premii și diplome, între care strălucesc medaliile de aur și argint obținute la competiții grele, naționale și internaționale. Aceștia sunt elevii de excepție ai Doljului, îndrumați de profesori dedicați profesiei, care au muncit mult în 2013 și cu care ne mândrim. Inspectorul școlar general Georgică Bercea-Florea este de părere că un premiu important trebuie să fie acordat și întregului învățământ doljean care a câștigat procente bune la examenele naționale. Argumentele lui sunt cifrele: promovabilitatea la Evaluarea națională, care a crescut cu 10%, și cea de la Bacalaureat – cu 6% mai mare față de anul școlar trecut. Cântărind lucrurile și punând în balanță eforturile care se fac, Georgică Bercea-Florea recunoaște, zâmbind, că, și în învățământ, este ca-n fotbal, se joacă pe goluri!

Domnule inspector școlar general, s-a încheiat un an calendaristic, 2013, care a avut părți bune și rele în diverse domenii. Trăgând linie și făcând o medie, cum l-ați cataloga că a fost el pentru învățământul din Dolj?

– Și pentru învăţământul doljean, 2013 a avut plusuri şi minusuri. Dacă analizăm fiecare etapă în parte, întâlnim o serie de aspecte pozitive care merită semnalate, pentru că ele reprezintă într-un fel sau altul, învăţământul doljean. Raportându-ne la examenele de sfârşit de ciclu, atât la Evaluarea naţională cât şi la examenul de Bacalaureat, sunt de semnalat unele aspecte pozitive – pe de o parte faptul că procentul de promovabilitate la Evaluarea naţională a crescut cu 10 la sută, în timp ce la examenul de Bacalaureat a crescut cu 6 procente faţă de anul şcolar trecut. Deci creşterea a fost una sănătoasă, în condiţiile în care rigoarea examenelor a fost identică cu cea din anul şcolar trecut.

Dacă rigoarea a fost aproximativ aceeași, cărui fapt se datorează atunci procentajul mai bun la examene?

– Cred că a contat și implicarea Inspectoratului şcolar în ceea ce priveşte organizarea, care a fost una ireproşabilă. Nu am avut evenimente care să perturbe examenul de Bacalaureat, nu am avut evenimente care să ne poziţioneze în prim planul mass-mediei naţionale. Obiectivul primordial a fost respectarea metodologiei impuse de Ministerul Educaţiei Naţionale. În plus, la nivelul ISJ Dolj, am avut discuţii cu cadrele didactice în care s-a insistat pe o mai bună activitate în gestionarea situaţiei de la clasă, cu un învăţământ centrat pe elev, o analiză extrem de pertinentă a rezultatelor obţinute la simulările care au avut loc în anul şcolar 2012-2013, simulări care la un moment dat au tras un semnal de alarmă. Și acest lucru s-a dovedit a fi benefic pentru examenele propriu-zise.

Deci simulările au contat foarte mult, ele făcând practic diferența?

– Da. După fiecare probă de acest gen, la nivelul ISJ, am luat măsuri privind informarea elevilor în ceea ce priveşte materia care trebuia recuperată. Apoi am luat legătura și cu familia, un factor foarte important. A trebuit să tragem un semnal de alarmă în urma simulărilor, am avut şedinţe cu directorii unităţilor unde procentul de promovabilitate a fost unul mai scăzut. De asemenea, în acest an şcolar, am avut şi un alt gen de abordare vizavi de modul în care copiii înţeleg sau cadrele didactice fac un schimb de experienţă în ceea ce priveşte examenele naţionale. Am discutat de foarte multe ori cu directorii de mari licee din Craiova și am făcut o comparaţie cu profesorii care predau disciplinele de examen. Ce-i drept, e cu totul alta materia în liceele teoretice faţă de liceele tehnologice, dar i-am pus la aceeaşi masă şi i-am întrebat pe cei de la colegii cum reuşesc să obţină astfel de rezultate la examenele naţionale. Problema este că elevii care au intrat în mediul liceal au avut media de intrare sub 5, ori media de promovare a examenului de Bacalaureat este de 6. Este foarte greu să recupereze atât de mult, pentru că sunt şi elevi care au intrat la liceu cu 2 sau 3.

Simulare la clasa a XI-a și evaluări pentru clasele a II-a, IV-a și VII-a

Cu alte cuvinte, problema se pune vizavi de ce se întâmplă cu elevul aflat în învățământul primar. Se vor schimba lucrurile odată cu noutățile anunțate la legea educației?

– Potrivit OUG 117 din 23 decembrie 2013, începând cu generaţia care intră în ciclul gimnazial 2015-2016, va fi un alt sistem de admitere în învăţământul liceal, care presupune la sfârşitul ciclului să intrăm pe o evaluare de tip PISA. Admiterea în liceu, începând cu 2019, se preconizează a fi bazată atât pe media din anii V-VIII, cât și pe evaluarea de 30 %, iar dacă numărul de elevi care solicită să intre la o unitate şcolară este mai mare decât numărul de locuri va interveni şi examenul de admitere. Încă din acest an, în planul de şcolarizare va trebui să prindem şi clase de învăţământ profesional. Un absolvent de clasa a VIII-a nu va putea să treacă spre ciclul liceal dacă nu obţine minim 5 la Evaluarea naţională şi vor merge în clasele profesionale. Metodologia era foarte clară, obligaţia fiecărui inspectorat fiind aceea de a aloca un număr de locuri pentru liceu pentru toţi absolvenţii de învăţământ gimnazial de clasa a VIII-A. O altă noutate reprezintă evaluările la clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a. Aceste evaluări trebuie să le avem în vedere şi din prisma a ceea ce dorim de la învăţământ. Începând din luna februarie vom avea simulări pentru evaluarea naţională a elevilor de clasa a VIII-a, iar la începutul lunii martie vom avea simulările pentru învăţământul liceal. La clasa a XI-a vor avea loc pentru prima dată simulări la nivel naţional.

Sunt un lucru bun pentru elevi toate aceste simulări prin care trebuie să treacă?

– Cred că este un lucru foarte bun, pentru că putem să depistăm cu mult timp înainte care sunt lacunele pe care le prezintă anumiţi elevi în procesul instructiv-educativ şi îi obişnuim cu rigoarea examenelor. Este foarte important ca ei să-şi dea seama că lucrurile nu merg fără să depună efort. Cu cât reuşim să-i conştientizăm din timp că examenul de maturitate nu este unul la îndemâna unui absolvent care nu pune mâna pe carte, cu atât mai bine. Dacă vrem ca pe viitor lucrurile să evalueze pozitiv şi să ajungem să recuperă, trebuie să ne îndreptăm uşor-uşor la ceea ce se raportează Uniunea Europeană. Oricum, elevii români se află pe locul 45 din 65 de ţări în urma testului PISA din 2012, rezultatele obţinute de ei fiind sub media mondială la toate cele trei domenii evaluate, respectiv matematică, citire/lectură şi ştiinţe.

Doljul are patru olimpici internaționali

Locul 45 din 65 de țări, la nivel mondial… Cum stăm, totuși, la nivel național?

– Colegiul Naţional “Fraţii Buzeşti” din Craiova reuşeşte să se claseze, în fiecare an, în topul primelor cinci licee din ţară, atât în ceea ce priveşte Bacalaureatul, cât şi la Evaluarea naţională. Păi în acest an, a fost o clasă la „Fraţii Buzeşti”, în care ultima medie de intrare a fost 9.93. de altfel, aceste colegii naţionale absorb întreaga elită a învăţământului, atât din mediul urban cât şi din mediul rural. Tot anul aceasta am avut patru elevi care au terminat ciclul gimnazial şi Evaluarea naţională cu media 10. Trei dintre ei sunt în acest moment la „Frații Buzeşti”, iar unul a rămas la liceul din Pleniţa. Aceste rezultate deosebite se datorează atât elevilor cât şi dascălilor care îşi fac datoria cu prisosinţă. Ca să nu mai vorbesc de rezultatele la olimpiade…

Că tot ați adus în discuție olimpiadele, câte medalii a strâns Doljul?

– Faţă de anul 2012, rezultatele la olimpiade au crescut. Avem patru olimpici internaţionali şi mai mulți naţionali. În total avem peste 150 de premii pe diverse discipline, la nivelul întregului judeţ. Mircea Dan Mirea a obţinut medalie de aur la Olimpiada de Ştiinţe a Uniunii Europene de la Luxemburg, medalia de argint la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe pentru Juniori, desfăşurată în Iran, şi s-a calificat la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului, care va avea loc în India. Îl avem pe Mihai Popa, care a obţinut medalie de bronz la Olimpiada de Informatică de la Schumen, din Bulgaria, şi bronzul la Olimpiada de Informatică de la Brisbane, Australia, apoi s-a calificat la Balcaniada de Informatică. Ceilalţi doi olimpici sunt de la Colegiul Naţional „Carol I”, fiind vorba de Izabela Tiberiade, care s-a clasat pe locul I la Olimpiada Internaţională de Limba rromani, şi Elisabeta Ioana Militaru – locul III la Olimpiada Internaţională de Limbă, literatură şi spiritualitate.

Bursele pentru olimpici au fost dublate

Cum sunt răsplătiți acești elevi de excepție ai Doljului?

– La nivelul ISJ Dolj am premiat excelenţa, dar an de an Consiliul Judeţean Dolj alocă sume importante pentru premierea elevilor de excepţie. În acest an s-a acordat o sumă considerabilă şi pentru pregătirea acestor elevi, dându-ne posibilitatea ca la sfârşitul vacanţei de vară să le organizăm o tabără de instruire tuturor celor care au obţinut premii la fazele naţionale şi internaţionale. De asemenea, tot la finalul anului, prin intermediul autorităţilor, am reuşit să organizăm Gala Sporturilor Şcolare, un eveniment deosebit de important, care a încheiat un an calendaristic de succes. Au fost prezentaţi cu mândrie sportivii care au adus rezultate deosebite judeţului nostru. Evenimentul s-a desfăşurat la Filarmonica Oltenia şi a făcut cinste tuturor celor implicaţi. Pe lângă faptul că performanţa este răsplătită, Consiliul Judeţean a investit şi în pregătirea acestor tinere talente în sport. Astfel reuşim să avem campioni balcanici, campioni europeni. Sunt rezultate care ne fac cinste. Alături de noi, în acest an a venit şi Consilul Local, care a premiat toţi olimpicii din Craiova şi care s-a implicat şi în ceea ce priveşte acordarea burselor pentru elevii merituoşi, astfel că în acest an bursele s-au dublat.

Mulţi părinţi au fost nemulţumiţi de apariţia clasei pregătitoare. Cum stau lucrurile acum?

– În anul 2012 a trebuit să fie implementată clasa pregătitoare, dar lipsa de informare şi de dialog, a creat o întreagă isterie. Părinţii nu ştiau cum se vor desfăşura cursurile la această clasă pregătitoare, mobilierul întârzia, a fost o serie întreagă de probleme create din lipsa de comunicare. Dar altfel au stat lucrurile în 2013. Noi, la nivelul ISJ, am început o campanie de informare înainte de a apărea metodologia, am organizat ziua porţilor deschise cu părinţii şi copiii care urmau să vină în clasa pregătitoare, au avut loc o serie întreagă de întruniri. Pentru că părinţii au ştiut din timp la ce să se aştepte nu a mai apărut nici un fel de discuţie. În acest moment pot spune că această clasă pregătitoare s-a dovedit un lucru benefic pentru învăţământ. Curricula a fost adaptată în primul rând pentru aceşti copii de şase ani, s-a găsit acel liant între grădiniţă şi şcoală. Cadrele didactice au fost formate prin nişte cursuri de perfecţionare.

Ce v-ați propus pentru 2014?

În 2014, aş vrea să creştem în continuare randamentul şcolar, să ne focusăm pe activitatea la clasă. Sigur, nu pot spune că nu mi-aş dori să avem şi rezultate care să ne poziţioneze la nivel naţional pe primele locuri la examenele naţionale. E ca în sport, jucăm pe goluri. Nu putem să nu ne raportăm la aceste examene de sfârşit de ciclu, pentru că ele ne arată întreaga muncă pe care am desfăşurat-o în anii de gimnaziu şi de liceu. Degeaba am spune că avem un proces instructiv-educativ foarte bun, dacă la final, când tragem linie rezultatele nu sunt cele aşteptate. Solicit mereu o selecţie riguroasă a copiilor olimpici pentru fazele naţionale. Dacă selecţia la nivel judeţean este una riguroasă, rezultatele la nivel naţional nu vor întârzia să apară.

ALINA DRĂGHICI și LAURA MOȚÎRLICHE