Rezistenţa la antibiotice, o problemă de sănătate publică

0
135

Specialiştii avertizează că rezistenţa la antibiotice a devenit o problemă de sănătate publică în România, în contextul în care multe persoane le folosesc fără să consulte medicul. Peste 600 de mii de români iau antibiotic, cei mai mulţi după ureche, iar acest consum iresponsabil a dus la apariţia unor bacterii, mult mai rezistente, aproape imposibil de tratat.

Rezistenţa la antibiotice, cauzată de uz impropriu sau abuz, dezactivează unul dintre cele mai importante câştiguri ale medicinii moderne. Sănătatea şi viaţa a milioane de pacienţi depind de eficienţa antimicrobienelor (în principal antibiotice). Noi mecanisme ale rezistenţei la medicamentele antimicrobiene (RAM) se dezvoltă zilnic, selectând bacterii sau ciuperci rezistente pentru care nu mai există remedii, cu toate antibiogramele încercate.

Conform ultimelor statistici, România ocupa în 2013 o poziţie defavorabilă în privinţa RAM  la principalele tulpini rezistente (Klebsiella, Stafiloccocus, Escherichia) şi de asemenea în privinţa recent monitorizatei RAM  la Acinetobacterii. Corelat cu acestea, România se caracteriza prin consumuri mari de antibacteriene în ambulator (asistenţa primară, ce răspunde de 90% din consumul total) – înrăutăţire semnificativă faţă de 2012. În aceste condiţii, este evidentă nevoia menţinerii şi sporirii nivelului de informare şi conştientizare a populaţiei şi a personalului medical în privinţa abuzului de antibiotice. Combaterea automedicaţiei cu antibiotice  procurate în afara prescripţiei medicale reprezintă o obligaţie de conştiinţă a farmaciştilor.

Risc mai ridicat de decese

În ultimii ani, medicii au observat o creştere a numărului de infecţii produse de bacterii foarte rezistente la antibiotice. Autoadministrarea de antibiotice fără reţetă, atunci când nu sunt necesare, este încă unul dintre motivele pentru care bacteriile capătă rezistenţă la aceste medicamente. În România, ca de altfel în toate ţările din Europa, farmaciile nu pot elibera antibiotice fără prescripţie medicală, măsură luată de forurile europene tocmai pentru a stopa administrarea abuzivă a acestor medicamente şi apariţia rezistenţei. Se ştie că pacienţii afectaţi de RAM sunt expuşi unui risc crescut de agravare şi deces, în condiţiile unui consum crescut de resurse medicale.

Rezistenţa la antibiotice (RA) priveşte astăzi unele infecţii comune (afectând, de exemplu, tractul urinar, plămânul şi sângele) în toate regiunile lumii. Un procent mare de infecţii intraspitaliceşti sunt cauzate de bacterii extrem de rezistente, precum Staphylococcus aureus meticilino-resistent (MRSA) sau bacteriile Gram-negative multirezistente.

Cod roşu de rezistenţă la antibiotice

În acest context, medicii avertizează că este foarte importantă administrarea prudentă a anitibioticelor pentru a le menţine eficienţa şi a încetini răspândirea bacteriilor rezistente.

Conform unui Eurobarometru recent, România înregistrează faţă de media UE 27 o frecvenţă mai mare a administrării de antibiotice, o proporţie mai mare a direcţionării greşite către gripă şi răceală, nivele mai mici de cunoştinţe privind antibioticele sau de informare primită în privinţa medicaţiei cu antibiotice improprii. Deşi informarea venită dinspre campaniile de conştientizare în privinţa anitibioticelor pare a fi în regres în 2013 faţă de 2009, rezultatele poartă o sugestie de progres în privinţa atitudinii corectate a publicului faţă de antibiotice. Românii consumă semnificativ mai multe antibiotice – 47% față 35% media UE-, dintre care semnificativ mai multe fără reţetă -18% față de 3% UE. Românii apar mai puţin informaţi despre antibiotice, drept care le utilizează semnificativ mai frecvent contra răcelii şi gripei, deşi în ultimii ani procentul celor care fac această greaşeală a scăzut.

Din cauza creșterii rezistenței la antibiotice, infecţiile considerate în prezent minore riscă să facă victime din nou în cazul în care nu sunt luate măsuri la nivel global şi în mod urgent pentru a lupta împotriva rezistenţei la antibiotice, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii.