Centrul Cultural Informativ al Românilor din Brestovac, Asociaţia Forumm pentru Cultură şi Identitate, din Drobeta-Turnu Severin şi Asociaţia Studenţilor Timoceni din Craiova vor organiza sâmbătă, 24 noiembrie, la Bor, în localitatea Brestovac, o masă rutondă cu tema „Brisel 2012”, urmată de o seară românească autentică, la care sunt aşteptaţi să participe câteva sute de români din Timoc, dar şi de pe celelălt mal al Dunării. Partenerii media al acestui eveniment sunt cotidianul regional „Cuvântul Libertăţi” din Craiova şi agenţia de presă, Timoc Press.
În zona Borului, politica de asimilare a comunităţii românşti a fost dură. La origini sat românesc, Borul este în prezent un oraş majoritar sârbesc. Din cei 40.000 de locuitori, doar o treime sunt români. „Guvernul sârb a elaborat o lege care prevedea că doar cetăţenii aflaţi la peste 350 de kilometri de oraş se pot stabili aici, împiedicând stabilirea românilor din zonele apropiate. Sârbii au fost aduşi cu forţa din zonele sărace. Au primit în schimb locuinţă şi salarii foarte mari. Cu toate acestea, 11 sate din zona Borului sunt româneşti şi doar unul sârbesc. Sunt sate mari, a căror dezvoltare stârneşte invidia sârbilor. Sârbii au vrut să şteargă orice urma a vechimii istorice a românilor timoceni”, a subliniat Boian Barbucic, preşedintele Centrul Cultural Informativ al Românilor din Brestovac.
Potrivit Registrului Academiei sârbe din 1892 chiar autorităţile foloseau termenul de „rumuni” şi nu pe cel de „vlah”. „Rumun” s-a folosit din 1846 până în 1900. Până la formarea statului român în 1859, sârbii numeau Ţara Românească „Vlasca” – Vlahia. După 1900 au schimbat politica şi au trecut la folosirea termenului de „vlasi” (vlahi în limba sârbă) pentru românii timoceni.
