O fâşie îngustă de pământ este, de ani buni, un ghimpe pentru Israel. În ultimii şase ani, campania militară israeliană împotriva Fâşiei Gaza s-a intensificat, ceea ce nu pare nimic nou dacă luăm în considerare faptul că, încă de la crearea sa, în 1968, indiferent de scenariu, statul evreu n-a fost niciodată în măsură să găsească o soluţie durabilă la problema Gaza. Din 1948 până în 1967, Fâşia Gaza s-a aflat sub controlul Egiptului şi a servit ca bază de lansare a raidurilor fedaynilor palestinieni împotriva Israelului, care şi-a multiplicat loviturile în forţă. Invadată în 1956, Gaza va beneficia de retragerea armatei israeliene în 2005, fără a cunoaşte, însă, liniştea. Când Israelul a preluat controlul asupra Fâşiei Gaza a considerat că va putea „pacifica” îngusta fâşie de pământ graţie implantărilor de coloni la nord şi sud, numai că Ariel Sharon, prin campaniile agresive contra grupărilor armate palestiniene, la începutul anilor ’70, va obţine exact rezultate inverse. Integrarea forţei de muncă palestiniene în economia israeliană nu i-a abătut pe aceştia de la preocupările naţionaliste. Incidentul din Gaza care a declanşat prima intifadă, în decembrie 1987, a dus la fondarea mişcării de rezistenţă islamică (Hamas), la putere astăzi. Devenit prim-ministru, Ariel Sharon va lua decizia retragerii dintr-un teritoriu disputat, fără o coordonare cu Autoritatea Palestiniană, ceea ce va facilita puseul islamist. Izolarea Fâşiei Gaza a avut loc în două etape. Mai întâi Israelul a stabilit, în 1992, linia verde, materializată printr-un „gard de securitate” şi puncte de trecere specifice pentru persoane şi mărfuri. Un dispozitiv dejucat de grupuri armate, după 2000, cu tiruri de rachete. Apoi, chiar retrăgându-se din Gaza (civili şi militari), Israelul nu şi-a pierdut statutul de putere ocupantă, continuând că controleze cea mai mare parte a frontierei terestre şi, în totalitate, coasta maritimă, precum şi spaţiul aerian. Ezitând să se retragă din coridorul de frontieră cu Egiptul, din teama de a se permite aprovizionarea cu armament, mai mult, instituind o blocadă, după preluarea puterii de către Hamas, în iunie 2007, s-a ajuns unde ne aflăm. Fiindcă, momentan, conflictul dintre israelieni şi palestinieni se află în centrul crizei din Orientul Mijlociu şi Apropiat, soluţiile de pace fiind dificil de decriptat.
Patru zile de bombardamente asupra Gaza
Aviaţia israeliană a continuat, sâmbătă, loviturile aeriene asupra Gaza. Din surse medicale, aceste operaţiuni au cauzat moartea a 12 palestinieni, dintre care patru combatanţi Hamas. De partea cealaltă, trei soldaţi israelieni au fost răniţi de un tir cu rachete. Potrivit Radio Israel, o rachetă a fost interceptată de dispozitivul „cupola de fier” înainte de a atinge solul. În acelaşi timp, la Gaza, braţul armat al Hamas, Brigăzile Ezzedine al-Qassam, au anunţat lovituri asupra Tel Aviv-ului, cu o rachetă Fajr-5, de fabricaţie iraniană. Aviaţia israeliană, în raidurile întreprinse, a vizat cu precădere sediul Guvernului Hamas din Gaza, pe care l-a distrus aproape în totalitate, fiind lovit inclusiv biroul prim-ministrului Ismail Haniyeh. A fost lovit, de asemenea, sediul poliţiei, atacul fiind confirmat de un purtător de cuvânt al armatei israeliene.
Pregătiri pentru o operaţiune terestră
Prin mobilizarea a circa 75.000 de rezervişti, armata israeliană pare pregătită pentru o intervenţie la sol. Primul-ministru israelian, Benjamin Netanyahu, în cursul unei reuniuni de patru ore cu mai mulţi miniştri ai săi, la Tel Aviv, pe tema extinderii acţiunii militare, a luat, după toate semnalele, şi această probabilitate în calcul. Ieri, Netanyahu a menţionat că armata israeliană este pregătită să „intensifice în mod semnificativ” operaţiunea militară „Pilon de Apărare”, pe care o derulează în Gaza. După acest anunţ, ministrul britanic de Externe, William Hague, a avertizat că o operaţiune terestră ar putea să „coste” Israelul „o mare parte” a susţinerii internaţionale de care se bucură. Un alt indiciu al unei posibile intervenţii la sol este acela că forţele armate israeliene au anunţat că autostrada care duce înspre Fâşia Gaza ar fi închisă traficului civil. Vineri, trei rachete au fost trase din Gaza în direcţia Tel Aviv-ului, capitala economică a ţării, două dintre acestea căzând în mare. Niciodată până acum un proiectil tras din Gaza n-a lovit teritoriul israelian. De miercuri, doar 197 de rachete din cele 350 trase din Gaza asupra Israelului au fost interceptate de sistemul „cupola de fier”.
Liga Arabă cere reconsiderarea poziţiei sale cu Israelul
Secretarul general al Ligii Arabe, Nabil al-Arabi, a declarat că ţările arabe vor trebui să-şi reconsidere poziţia privind procesul de pace cu Israelul, în deschiderea unei reuniuni de urgenţă a miniştrilor arabi de Externe, sâmbătă, la Cairo. „Arabii trebuie să-şi reconsidere toate iniţiativele privind procesul de pace” a spus Nabil al-Arabi, promiţând sprijin palestinienilor contra agresiunii israeliene şi pentru a se pune capăt blocadei din Gaza. Şeful Hamas, Khaled Mechaal, s-a aflat sâmbătă la Cairo, pentru a discuta o soluţie la conflictul din Gaza, dar mişcarea sa nu este dispusă la un acord de încetare a focului fără garanţii din partea Israelului, a spus un oficial de rang înalt al Hamas. Khaled Mechaal s-a întreţinut cu şeful serviciului de informaţii egiptean, cu premierul turc, Regep Tayyip Erdogan, şi cu emirul Qatarului, Hamad Ben Khalifa al-Thani, toţi în vizită oficială la Cairo.
Loviturile palestiniene, „factor declanşator” al conflictului pentru Washington
Atacurile cu rachete ale militanţilor palestinieni asupra Israelului au constituit „factorul declanşator” al conflictului, care a făcut deja 42 de morţi de la debutul operaţiunii militare israeliene „Pilonul de Apărare”, potrivit Casei Albe. „Noi credem că israelienii au dreptul de a se apăra şi de a lua propriile decizii privind tacticile pe care le vor utiliza” a declarat consilierul adjunct pentru securitate naţională americană, Ben Rhodes, la bordul avionului prezidenţial american Air Force One. Preşedintele american, Barack Obama, s-a întreţinut telefonic, în mai multe rânduri, cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi şeful statului egiptean, Mohamed Morsi, solicitând „dezescaladarea” tensiunilor în Fâşia Gaza, potrivit Casei Albe. Obama a reiterat susţinerea Statelor Unite şi dreptul Israelului de a se apăra, exprimând regretele sale pentru pierderile de vieţi israeliene şi palestiniene civile, se spune într-un comunicat.
Iranul cere lumii islamice represalii contra Israelului
Ministrul iranian al Apărării, Ahmad Vahidi, a cerut, sâmbătă, lumii islamice, acţiuni contra Israelului, pentru a pune capăt „crimelor regimului sionist”, menţionează agenţia oficială Irna. La rândul său, ministrul iranian de Externe, Ali Akbar Salehi, l-a asigurat, vineri, telefonic, pe şeful jihadului islamic palestinian, Ramadan Abdalah, şi pe şeful biroului politic al Hamas, Khaled Mechaal, de susţinerea Iranului în faţa agresiunii regimului sionist. Parlamentul iranian a propus, la rândul său, ca o delegaţie iraniană să fie trimisă în Gaza, dar data nu a fost stabilită. Iranul, care sprijină mişcarea islamistă palestiniană, nu recunoaşte Israelul şi afirmă că acest stat este condamnat la dispariţie.
Franţa, rol de mediator între cele două tabere
Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a sosit ieri în Israel pentru a propune ajutorul Franţei în vederea ajungerii la o încetare a focului între Israel şi grupările armate palestiniene din Fâşia Gaza, potrivit AFP. „Sprijinul nostru pentru cauza palestiniană n-a fost contestat şi, în acelaşi timp, noi avem contacte cu israelienii. Suntem aproape singurii într-o astfel de poziţie. Vorbim şi cu unii şi cu alţii, suntem recunoscuţi şi de-o parte şi de cealaltă, şi dorim pace”, le-a declarat Fabius jurnaliştilor care îl însoţesc în această vizită. Ministrul francez urmează să aibă întâlniri deopotrivă cu autorităţile israeliene şi cu preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Mahmoud Abbas.
