Uraganul Khashoggi destabilizează „Davos-ul” saudit!

0
190

Asasinarea jurnalistului şi dizidentului saudit, Jamal Khashoggi, la 2 octombrie a.c., la sediul consulatului saudit, din Istanbul, printr-o operaţiune care poartă definitiv marca Mohammed ben Salman (33 de ani), prinţul moştenitor, omul orchestră al monahiei, are deja primele consecinţe, prin cascada de defecţiuni anunţate pentru Davos-ul saudit, aflat la a doua ediţie, un summit economic prevăzut pentru 23-25 octombrie a.c. Personalităţi marcante, mari gestionari de portofolii, tenori ai economiei mondiale – Bill Ford, Thales, EDF, BNP, Eurazeo, preşedintele executiv al FMI, Christine Lagarde – grupurile media CNN, Bloomberg, The Economist, New York Times, CNBC, Financial Times, şi-au anulat participarea, anunţând neonorarea invitaţiilor. Vitrină a faraonicului plan „Viziunea 2030”, sub auspiciile prinţului moştenitor, Mohammed ben Salman, alias MBS, summitul „Davos-ul deşertului” conta pe prezenţa unor oameni grei: James Damon, PDG-ul Băncii americane JP Morgan, Richard  Branson, fondatorul grupului Virgin, patronii Uber, Blackrock şi Blackstone ş.a.m.d. Sub impactul dezastruos al afacerii Jamal Khashoggi, lista participanţilor a şi dispărut de pe site-ul oficial al Iniţiativei de Investiţii Viitoare. Şi există o şansă din două ca marele eveniment, cu peste 3.500 de şefi de mari antreprize străine, care urmau să participe, să fie amânat. Între timp, dezvăluirile despre prinţul moştenitor, Mohammed ben Salman (MBS) nu mai contenesc: nu se află la debutul în materie. În 2015, trei prinţi saudiţi, aflaţi în exil în Europa, au fost readuşi cu forţa în ţara lor. În octombrie 2017, în cadrul unei operaţiuni financiare, lideri economici sau apropiaţi de familia regală au fost supuşi audierilor de către „Comitetul anti-corupţie” prezidat de către prinţul moştenitor, până la semnarea unor cercuri astronomice în profitul trezoreriei regale. Potrivit Financial Times, persoanele arestate ar fi putut fi puse în libertate pe cauţiune, în schimbul donării a 70% din averea lor. Lichidarea lui Jamal Khashoggi, pentru criticile recurente contra războiului dus de ţara sa în Yemen – soldat cu 10.000 de morţi, 53.000 de răniţi – şi contra autoritarismului prinţului, încurcă realmente Washingtonul, de a cărui amiciţie Ryadul beneficiază. Vizita lui Donald Trump, la Ryad, între 20-21 mai a.c., a probat talentul său de super-negociator. În discursul adresat celor 500 de lideri musulmani, preşedintele american a prezentat viziunea unei sacre uniuni, în faţa Iranul şiit, un NATO sunit. Tranzacţiile imediate s-au ridicat la 300 miliarde dolari, din care 110 miliarde contracte militare, concretizate în achiziţionări de rachete Patriot şi elicoptere Black Hawk, considerat acordul cel mai important din istoria SUA. Saudiţii încearcă să dicteze linia de conduită a vecinilor arabi şi mărturie este agresiunea diplomatică contra Qatarului, aliat de circumstanţă al Bahrainului şi Egiptului, diabolizarea Iranului, Hamasului palestinian şi Hezbolahului libanez. Canalul de televiziune Al Jazzera conferă, în aceste zile, foiletonului Khashoggi maximum de rezonanţă, pentru compromiterea iremediabilă a prinţului moştenitor. Fondul suveran saudit urma să participe direct la cheltuielile de infrastructură ale SUA. Astfel, grupul financiar american Blackstone, prezidat de Stephen Schvarzmann, un apropiat consilier al preşedintelui, a anunţat crearea unui fond de 100 miliarde dolari pentru finanţarea principalelor proiecte de echipare pe teritoriul SUA. Afacerea Jamal Khashoggi poate deveni acum un pretext pentru încurajarea casei Saoud de a găsi repede un înlocuitor frecventabil. Fiindcă oricum, aşa cum sunt prezentate lucrurile, ele vor conduce, imediat sau mai târziu, la căderea prinţului moştenitor.