Programul-pilot pentru spitale, aşteptat şi la Craiova

0
40

Doar 12 unitare sanitare din ţară vor fi selectate în cadrul unui proiect-pilot, desfăşurat la nivel naţional, ce ar urma să ducă la dezvoltarea sistemului spitalicesc din România. Programul este aşteptat cu interes şi la Craiova, printre candidaţi numărându-se Spitalul Judeţean de Urgenţă, cel mai mare din regiunea Oltenia.   

Experimentul prevede ca spitalele ce intră  în program să fie împărţite în două categorii: de interes naţional, respectiv, spitalele regionale şi cele de urgenţă, şi de interes local – spitalele municipale şi orăşeneşti. Deocamdată, nu au fost făcute publice numele unităţilor medicale respective. Potrivit autorităţilor sanitare proiectul de modificare a statutului spitalelor dă posibilitatea acestor unităţi să devină instituţii autonome, cu mai multă libertate în organizare. „Ar fi o veste bună pentru noi ca Spitalul Judeţean din Craiova să fie selectat între cele 12 unităţi sanitare-pilot. Cred că prevederile din proiect ar duce la o organizare mai bună şi o eficientizare a activităţii. De fiecare dată am dorit să în intrăm în diferite proiecte. Este o condiţie ca să devii mai eficient pentru populaţie. Cu toţii ne dorim binele pacienţilor pe care îi tratăm”, a declarat conf. univ. dr. Florin Petrescu, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova.

Bugetul unităţilor sanitare, propus de manager

În cazul spitalelor care vor intra în programul pilot, consiliul de administraţie poate lua hotărârea de a introduce un sistem de salarizare a personalului medical în funcţie de performanţă, dar salariul nu va fi mai mic decât salariul existent la momentul transformării spitalului în instituţie autonomă. Bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului pilot este propus de manager şi avizat de Consiliul de Administraţie. Acest buget trebuie să fie publicat pe site-ul spitalului. Ministerul Sănătăţii monitorizează lunar cheltuielile şi execuţia bugetului şi poate interveni atunci când constată nereguli.

Veniturile spitalelor-pilot vor putea fi obţinute din mai multe surse. Ca şi până în prezent, în primul rând, din contractele cu casele de asigurări de sănătate, dar şi de la bugetul Ministerului Sănătăţii pentru programele naţionale, investiţii în infrastructură şi dotări, finanţarea salariilor rezidenţilor şi a departamentelor de urgenţă. De asemenea, spitalele-pilot vor putea obţine finanţare din fonduri europene nerambursabile, servicii medicale acordate în regim privat, din coplată, din servicii de sănătate, servicii hoteliere, donaţii sau sponsorizări, împrumuturi interne şi externe care vor fi rambursate din veniturile proprii, asocieri în parteneriat public-privat şi din bugetul autorităţilor locale în cazul spitalelor orăşeneşti.

Spitalele publice nu vor mai fi considerate instituţii bugetare

Proiectul privind statutul spitalelor vizează  scoaterea spitalelor publice din categoria instituţiilor publice bugetare, flexibilizarea cadrului lor de funcţionare şi încurajarea găsirii de soluţii manageriale pentru o activitate mai eficientă. Indiferent de forma de organizare aleasă, unităţile sanitare rămân spitale de stat, vor putea opera după un buget global, spre deosebire de situaţia actuală când trebuie să aştepte rectificarea bugetară, vor avea posibilitatea înregistrării ca plătitor de TVA şi deducerii TVA-ului aferent achiziţiilor, având ca efect diminuarea costurilor şi majorarea lichidităţilor, vor avea posibilitatea de a contracta împrumuturi financiare, de a calcula şi introduce în costuri amortizarea bunurilor şi de a constitui fond propriu de dezvoltare.

Spitalele de interes local vor putea beneficia de lucrări de renovare, modernizare sau dotare cu aparatură medicală finanţată de la bugetul Ministerului Sănătăţii doar dacă autorităţile locale participă cu minimum 30% din cheltuieli. Există totuşi şi o prevedere în acest caz. Astfel, dacă modernizarea se încadrează în obiectivele Ministerului Sănătăţii, atunci contribuţia autorităţilor locale poate fi de doar 5%.

Salariu în funcţie de performanţă

Proiectul se referă şi la salarizarea medicilor şi statutul spitalelor. Astfel, un medic care lucrează într-un spital public ar putea opta, în viitorul apropiat, pentru un program cu normă întreagă sau cu part-time. Cel care optează pentru part-time poate lucra, la finalul celor patru ore de lucru, în sistemul privat. Dacă alege să lucreze cu normă întreagă, la finalul programului, doctorul respectiv poate rămâne în aceeaşi unitate spitalicească şi să ofere consultaţii în sistem privat. Într-o astfel de situaţie, serviciile medicale vor fi plătite din asigurări private sau din buzunarul pacientului.