Invitatul Teatrului Naţional din Craiova în cadrul „Întâlnirilor SpectActor” din luna septembrie a fost, ieri, profesorul universitar doctor Mircea Dumitru, membru al Academiei Române, rector al Universităţii Bucureşti, actualmente ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Știinţifice, care a susţinut conferinţa „Știinţele umaniste în secolul al XXI-lea”. În pledoaria sa faţă de domeniul umanist, a atras atenţia că şcoala românească va intra într-un regres profund dacă nu vom înţelege să respectăm o ordine corectă a investiţiei în cultură. Cultura este o chestiune transpartinică, a mai afirmat ministrul.
Ieri, sala „Ion D. Sîrbu” a Teatrului Naţional din Craiova a găzduit conferinţa „Știinţele umaniste în secolul al XXI-lea”, susţinută de prof. univ. dr. Mircea Dumitru, actualul ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Știinţifice. Manifestarea culturală a fost organizată în cadrul „Întâlnirilor SpectActor” din luna septembrie.
„Am crescut literalmente în această instituţie”
În debutul conferinţei, prof. univ. dr. Mircea Dumitru a evocat cu emoţie faptul că o bună perioadă din copilăria sa a fost legată de Teatrul Naţional din Craiova. Actori de înaltă ţinută profesională, părinţii invitatului de ieri au lucrat, începând cu 1949, la Teatrul Naţional din Craiova şi chiar fiul lor, la acea vreme, lua parte la spectacole. «Eu am crescut literalmente în această instituţie. În spectacolul „Iancu Jianu” am dat şi o replică, care, culmea, nu a generat ilaritate, ci a smuls aplauzele publicului», a destăinuit Mircea Dumitru.
Domnia sa a mai precizat publicului prezent că primii ani din viaţă i-a petrecut în comuna Grojdibodu, din judeţul Olt. Cu toate semnificaţiile pozitive ce au decurs de aici, în formarea sa ulterioară.
„Asistăm la sfârşitul ştiinţelor umaniste?”
Tema propusă spre dezbatere, ieri, de filosoful Mircea Dumitru a fost „Știinţele umaniste în secolul al XXI-lea”. A făcut o prezentare detaliată a rezultatului unor cercetării proprii referitoare la stadiul actual al ştiinţelor umaniste, arătând totodată că două întrebări se pot formula cu necesitate: Asistăm la un sfârşit la ştiinţelor umaniste? De ce mai avem nevoie de ştiinţe umaniste? Invitatul „Întâlnirilor SpectActor” a menţionat că se constată un declin al materiilor umaniste. Se întâmplă acest lucru în state cu o democraţie consolidată, precum Universitatea din Helsinki. Aici s-a anunţat o concediere a peste 1.000 de profesori şi cercetători de profil umanist. În Japonia, de asemenea, se prefigurează planuri de comasare a departamentelor umaniste, dar recentele reacţii contra proiectului au făcut ca lucrurile să rămână în suspensie.
„Este vorba de un simptom mai grav, cel al degradării vieţii publice. Uitaţi-vă la discursul politic la care s-a ajuns, acum, în SUA, cu prilejul alegerilor prezidenţiale. Trăim o criză tăcută. Marii educatori au sesizat că artele liberale şi materiile umaniste deschid minţile copiilor. Dar, în toate universităţile din lume rolul educaţiei umaniste este pus la îndoială”, a atras atenţia prof. univ. dr. Mircea Dumitru.
„Ieşim din lumea civilizată!”
Declarându-se adeptul filosofiei lui David Hume, conform căreia emoţiile şi pasiunile sunt motorul raţiunii umane, invitatul a arătat că este necesară găsirea unei căi de a unifica cele două paradigme actuale ale învăţământului, ce divid cercetarea. Mircea Dumitru afirmă că nevoia de materii umaniste este profundă. „Pentru că adevărul lor nu poate fi înlocuit. De aceea avem nevoie de filosofie, deşi ea este considerată desuetă de cercetători precum Stephen Hawking – celebrul fizician englez. Filosofia este o educaţie pentru adulţi, iar o educaţie umanistă nu este făcută pentru a obţine un profit materializabil. O astfel de educaţie este la temelia unui model social firesc. Nu se poate ajunge la o eliminare a disciplinelor umaniste din universităţi. Nu acesta este sensul dezvoltării pe care vrem să-l urmăm. Cred că ordinea firească este investiţia în cultură, altfel noi o să pierdem şcoala românească şi cultura. Este o chestiune transpartinică. În educaţie, cheltuiala nu este productivă. SUA se luptă din greu cu probleme pe care le avem şi noi în sectorul educaţional: analfabetism, ieşirea prea devreme din şcoală, testele PISA. Iată că, chiar dacă sunt cea mai puternică ţară din lume, tot au dificultăţi în învăţământ. La noi, soluţia să mergem la universităţi, fără să finalizăm învăţământul liceal, cred că ne va scoate din lumea civilizată”, a avertizat prof.univ.dr. Mircea Dumitru.
„Este vina celor care au condus şi conduc acest minister”
Fără să se disculpe, mai ales că este ministru în funcţie al Educaţiei de aproximativ două luni, Mircea Dumitru a menţionat că actualul sistem educaţional este aşa cum este din cauza celor care au condus ministerul. „Uitaţi-vă în ţările dezvoltate. Aici nu s-au desfiinţat şcolile profesionale. Învăţământul dual e acum în mai multe state, dar nu este un panaceu. Învăţământul este un sistem greu şi rezistent la reformă. Eu cred că fiecare om este bun la ceva. Nu putem învăţa toţi fizică cuantică, nu putem să-l citim toţi pe Kant. Riscăm să nu mai avem generaţii viitoare competitive”, a mai atras atenţia ministrul Mircea Dumitru.
«Logica este prima ştiinţă dezvoltată din nimic de Aristotel. Trebuie să depăşim această abordare: sau învăţământ tehnic sau umanist. Or, eu cred că e loc pentru toată lumea şi ar trebuie să-l înlocuim pe „sau” cu „şi”. Societatea este dinamică şi nu putem încadra în timp util transformările ivite», a arătat invitatul „Întâlnirilor SpectActor”.
O carte de vizită impresionantă
Mircea Dumitru (n. 14 iulie 1960, Bucureşti) a absolvit Liceul de muzică nr. 1 Bucureşti, urmat de Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucureşti. Este doctor în filozofie al Tulane University (New Orleans, Louisiana) din anul 1998 cu o teză despre modalitate şi incompletitudine. Este, de asemenea, doctor în filozofie al Universităţii din Bucureşti, cu o teză despre neo-fregeanism şi neo-russellianism în semantica atribuirii de atitudini propoziţionale şi a referinţei directe. Este specializat în logică filosofică, filozofia limbajului şi metafizica analitică a modalităţii.
Prof. univ. dr. Mircea Dumitru a publicat peste 50 de articole în reviste de specialitate şi capitole pe teme ca logică modală, teorii despre adevăr, semnificaţie, raţionalitate, filozofia lui Wittgenstein, logică contemporană (Quine, Kripke, Kit Fine), realism, esenţialism, relativism. Competenţele sale de predare şi cercetare acoperă domeniile logicii filosofice, logicii simbolice, filozofiei limbajului, metafizicii modalităţilor, epistemologiei, filozofiei minţii şi a conştiinţei. De asemenea, a tradus în limba română lucrări de Nozick, Nagel, Wittgenstein, Quine, Forbes, Kripke. Prof. univ. dr. Mircea Dumitru este Rector al Universităţii din Bucureşti din 2011 şi membru al Academiei Române din 2014. În perioada 2011–2014 a fost preşedintele Societăţii Europene de Filosofie Analitică.
A câştigat Premiul „Mircea Florian” al Academiei Române, 2001, pentru lucrarea Modalitate şi incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior, cu un cuvânt înainte de Profesor Graeme Forbes, Tulane University, New Orleans, S. U. A. şi o postfaţă de prof. Melvin Fitting, City University of New York, Editura „Paideia”, Bucureşti, 2001. Totodată, a primit Ordinul „Bernardo O`Higgins”, în grad de Mare Ofiţer, conferit de preşedintele Republicii Chile, în iulie 2005.
