Republica Moldova: Flad Filat, sub focul încrucişat al războiului energetic între UE şi Gazprom

Republica Moldova, care oscilează, în opinia unor analişti occidentali (vezi „Le Monde”), între dorinţa de a adera la UE şi menţinerea unor bune relaţii cu Rusia, de care depinde din punct de vedere energetic, este realmente într-o poziţie dificilă. Moscova accentuează, dar discret, tensiunile asupra fostei republici sovietice, după ce contractul de cooperare energetică semnat în 2011 cu UE a expirat, la 31 decembrie 2011. În schimb, scrie „Le Monde”, i s-a propus o reducere de 30% la preţul gazelor furnizate, deşi premierul Vlad Filat, după întâlnirile cu Dmitri Medvedev şi Vladimir Putin, nu mărturiseşte aşa ceva, susţine „Jurnalul de Chişinău”. Adică ieftinirea gazului livrat Republicii Moldova, dacă această ţară va denunţa acordurile energetice cu Uniunea Europeană. La rândul său, fostul premier moldovean, Ion Sturza, actualmente om de afaceri, sfătuieşte autorităţile moldovene să nu facă vreo concesie Gazprom. „Preţul la gaz s-ar putea ajusta, dar această reducere s-ar putea obţine doar în urma unor condiţionări. Dacă se va renunţa la pachetul energetic al UE, asta înseamnă renunţarea la integrarea europeană” a spus Ion Sturza. Nu este exclusă impresia ca premierul Vlad Filat să fi fost şantajat. Este vorba de un şantaj de natură psihologică. De fapt, Moscova ar dori să atragă Chişinăul în uniunea eurasiatică, promovată de preşedintele rus, Vladimir Putin, luând-o înaintea UE. „Care este cea mai bună manieră perntru o mică ţară, precum Moldova, de a discuta cu o mare putere precum Rusia?”, se întreabă „Jurnalul de Chişinău”. Cotidianul estimează că acceptarea unei propuneri de asemenea factură ar duce ţara la eşec. Ucrainenii s-au lăsat deja amăgiţi, cedând Sevastopolul şi acceptând menţinerea prezenţei ruse în Crimeea. Şi? Ei se vaită în continuare de preţul gazelor, devenit de nesuportat. Iulia Timoşenko, pe vremea când era premier, a făcut nişte concesii fatale pentru cariera ei politică. Contractele semnate cu omologul ei rus au băgat-o în puşcărie. Şi, după concesiile făcute de actualul lider de la Kiev, Victor Ianukovici, perpetuând prezenţa rusă în Crimeea, fără a obţine nimic serios în schimb, riscă să ajungă şi el la răcoare. Oricât ar părea de paradoxal, prin prestaţia dovedită în cadrul negocierilor cu Medvedev şi Putin, Filat a ajutat Chişinăul să se apropie de UE. Mai mult, a determinat UE să facă un pas mare în direcţia Republicii Moldova. Recent, la Chişinău s-a aflat cancelarul german, Angela Merkel. Nu e exclus ca în 2013 Chişinăul să semneze acordul de asociere cu UE. Jose Manuel Barroso a promis o vizită la Chişinău şi gestul său e simptomatic, demonstrând că Occidentul nu lasă fără replică nici o tentativă a Kremlinului de a aduce această ţară înapoi pe orbita rusă. Orioce mutare a Moscovei pe marea tablă de şah este contracarată de o mutare a Bruxelles-ului sau a Washington-ului. În acest context, între 1.000 şi 2.000 de persoane au manifestat, la Chişinău, pentru unirea Republicii Moldova cu România, a cărei provincie a fost până în 1940. Dar mitul originii ancestrale este concurat de două noi mituri: cel al unei uniuni cu Transnistria, regiunea rusofonă secesionistă, şi cel al uniunii eurasiatice, realipirea la România fiind o opţiune istorică depăşită, previne ziarul „Timpul”, deoarece această perspectivă este deja inclusă, în contextul aderării Republicii Moldova la UE şi dobândirea unei dimensiuni europene unice. Totuşi, pentru Chişinău nu sunt motive de relaxare, mai ales în contextul unui nou război energetic între UE şi Gazprom, când riscul unui scurt-circuit rămâne foarte mare. Şi presa occidentală afirmă că Republica Moldova ar fi prima victimă a unui asemenea război.