Summit-ul de două zile UE-CELAC de la Bruxelles cu participarea a 60 de şefi de stat şi de guvern ai celor două regiuni s-a încheiat fără o declaraţie comună, întrucât nu s-a putut cădea de acord asupra menţionării războiului din Ucraina, un subiect cheie pentru UE, dar nu şi pentru Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibe (CELAC). În cele din urmă pe Twitter, Charles Michel, preşedintele Consiliului European a scris: „Se deschide un nou capitol ambiţios pentru înnoirea relaţiei UE-CELAC”. In-extremis s-a ajuns la o formulă de compromis, într-unul din cele 41 de paragrafe ale declaraţiei, exprimându-se „îngrjorarea profundă cu privire la războiul contra Ucrainei”. Europenii nădăjduiau la o condamnare fermă a agresiunii ruse. Dar Moscova nu duce lipsă de aliaţi în America Latină, începând cu Nicaragua, care a căutat să dilueze limbajul declaraţiei privind chestiunea Ucrainei sau să o scoată din text. Cuba şi Venezuela, alţi susţinători ai Rusiei au acţionat în aceeaşi direcţie. Alte ţări din America Latină n-au găsit disponibilitatea pentru atenţia pe care UE dorea să o acorde Ucrainei şi au respins viziunea eurocentrică a acestui conflict. Prin reticenţa lor, participarea lui Volodimir Zelenski a fost anulată. La Bruxelles preşedintele brazilian Lula da Silva a denunţat sancţiunile europene împotriva Moscovei, care paralizează pe cei mai vulnerabili. Summit-ul rămâne însă istoric: relaţia UE-CELAC este mai puternică, a declarat Ralph Gonsalves, prim-ministrul Saint Vincent şi Grenadine, preşedintele CELAC. S-au semnat mai multe acorduri-cadru. Un subiect cheie, tratatul de liber-schimb cu Mercour (Brazilia, Argentina, Chile, Mexic) iniţiat în 2019 dar neratificat, încă, din cauza condiţiilor de mediu impuse de europeni.
