Rusia a deplasat 160.000 de militari pentru manevre în Extremul Orient

0
98

De cinci zile, un aer de război rece răzbate la graniţele orientale ale Rusiei unde, din dispoziţia preşedintelui Vladimir Putin, au loc cele mai mari manevre militare din epoca post-sovietică, luând prin suprindere observatori şi statele vecine. Manevrele se vor încheia la 20 iulie. Ele implică 160.000 de militari şi aproape 5.000 de tancuri şi blindate, care traversează Siberia şi Extremul Orient într-o demonstraţie de renaştere a unei puteri militare. Cel puţin 70 de nave din flota rusă a Pacificului şi 160 de avioane şi elicoptere de luptă iau parte la exerciţiile începute vineri, care vor continua şi în această săptămână. Vladimir Putin a vizitat poligonul Ţugol, din ţinutul Baikal, unde au fost aduşi mii de militari din Districtele Militare Central şi de Est. Preşedintele rus a apărut alături de toată înalta ierarhie militară, inclusiv ministrul Apărării, Serghei Şoigu, şi şeful Marelui Stat Major Interarme, Valeri Gerasimov, şi a zburat la bordul unui elicopter. Exerciţiile militare s-au multiplicat în ultimii ani. De la începutul anului, acesta este al treilea exerciţiu surpriză în Rusia. Manevrele precedente au avut loc la sfârşitul lunii martie, în regiunea de sud a Mării Negre, implicând 7.000 de soldaţi, 30 de nave de război şi sute de materiale militare de diferite tipuri. Obiectivul acestor manevre a fost acela de a testa capacitatea de reacţie a forţelor armate ruse, într-o regiune care este o prioritate strategică a ţării. Forţele armate continuă un proces de transformare angajat în 1997, urmând a deveni mai eficiente, spre a reda Rusiei un statut de putere mondială şi regională, subminat de prăbuşirea Uniunii Sovietice. Această modernizare presupune „reducerea de efective, profesionalizarea personalului şi achiziţia masivă de noi echipamente”. Nu mai puţin de 20.000 de miliarde de ruble (468 miliarde euro) este suma prevăzută a fi cheltuită în perioada 2011-2020, motiv pentru care aproximativ 70% din dotarea existentă este de dată recentă. O parte din aceasta este deplasată în Extremul Orient. Un nou submarin nuclear, lansator de rachete nucleare (SNLE, din clasa Borei), a fost deja pus în funcţiune în octombrie anul trecut, în flota Pacificului, care conta la 1 octombrie 2012 pe 28 de submarine şi mari nave de suprafaţă, potrivit publicaţiilor specializate. Aceste exerciţii nu lasă indiferenţi vecinii imediaţi ai Rusiei. Coreenii şi japonezii au dispus decolarea de urgenţă a avioanelor F-15, pentru a supraveghea zborul bombardierelor ruse cu rază lungă de acţiune TU-95, desfăşurate în cadrul manevrelor aeriene. Ministrul adjunct al Apărării, Anatoli Antonov, a asigurat, luni, ataşaţii militari străini că manevrele fac parte din formarea periodică a trupelor. El a declarat că Rusia şi-a anunţat vecinii înainte de debutul manevrelor, furnizând informaţii suplimentare, detaliate, Chinei, în conformitate cu un acord din 2004 care prevede un schimb reciproc de informaţii referitoare la activităţile militare de-a lungul unei frontiere comune ce măsoară 4.300 de km. Potrivit acestuia, manevrele nu sunt îndreptate contra vreunei naţiuni. Relaţiile economice şi militare dintre Rusia şi China sunt apropiate, aşa cum au arătat şi manevrele navale comune din Marea Japoniei, care au mobilizat, în perioada 8-10 iulie, 19 nave de război şi aproximativ 10 avioane. Şi totuşi, unii analişti militari opinează că demonstraţia de forţă se adresează atât Chinei, cât şi Japoniei. Partea terestră a marelui exerciţiu are scopul de a arăta Chinei că Rusia poate deplasa resurse semnificative în cazul în care Beijingul ar revendica o parte a teritoriului său oriental. Partea navală a exerciţiului se adresează Japoniei şi aliatului său american, sugerând că trebuie luată în calcul puterea navală rusă. „Konstantin Sivkov, un ofiţer în rezervă al Statului Major General ar armatei ruse, a declarat cotidianului „Nezavissimaia Gazeta” că manevrele simulează un răspuns la un ipotetic atac al forţelor japoneze şi americane”, menţionează „New York Times”. Cotidianul american reaminteşte că Rusia conservă un important diferend teritorial cu Japonia pe partea de sud a insulelor Kurile, pe care Tokyo le numeşte „Teritoriile de Nord”, nu departe de Sahalin, un obstacol veritabil în calea normalizării relaţiilor dintre Japonia şi Rusia. Circa 3.500 de soldaţi ruşi sunt, de asemenea, desfăşuraţi în insulele situate la nord de insula septentrională japoneză Hokkaido. Fireşte, se discută de „mesajul” acestei demonstraţii de forţă, de măsura în care el va fi convingător. Pe plan intern, el poate linişti populaţia îngrijorată de scăderea grandorii ruse. Dar unii observatori militari, inclusiv ruşi, estimează că armata ex-Roşie are încă un drum lung de parcurs pentru a recâştiga autoritatea şi experienţa pierdute după 1991.