Un adevărat tezaur al culturii române s-a adăugat, recent, celui deja existent în cadrul Bibliotecii Exilului Românesc la Paris – „Basarab Nicolescu”, constituită la Craiova de Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”. «După colecţiile donate de academicianul Basarab Nicolescu – cea care, practic, a dat numele acestui fond inestimabil de carte şi documente, manuscrisele lui Mircea Eliade şi colecţia lui Vintilă Horia de la Madrid –, aici a ajuns o parte însemnată din colecţia lui Leonid Arcade Mămăligă (cărţi, manuscrise, corespondenţa personală ş.a.), manuscrisele Cenaclului de la Neuilly dar şi arhiva Asociaţiei Hyperion», au anunţat reprezentanţii instituţiei. Astfel, prinde tot mai mult contur fondul ce va constitui colecţia viitoarei secţii a bibliotecii doljene: Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc, care va fi găzduit de impozanta Casă Dianu. Pentru acest imobil, cu ajutorul Consiliului Judeţean Dolj, instituţia a obţinut o finanţare de peste 4,5 milioane euro.
«Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” este mai bogată: o parte din colecţia lui Leonid Arcade Mămăligă, manuscrisele Cenaclului de la Neuilly dar şi arhiva Asociaţiei Hyperion sunt în proprietatea instituţiei noastre. Actele de donaţie le-am semnat împreună cu doamna Benedicte Mămăligă. Domnia sa pune, astfel, umărul la reîntregirea culturii româneşti prin îmbogăţirea fondului documentar al Bibliotecii Exilului Românesc la Paris – „Basarab Niculescu”», a declarat managerul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”, Lucian Dindirică, adăugând că tezaurul cultural este format din sute de cărţi şi zeci de mii de documente, casete şi manuscrise.
Apel la donaţii pentru Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc care va fi inaugurat în Casa Dianu
Într-un comunicat de presă dat publicităţii sâmbătă, 17 iunie, acad. Basarab Nicolescu precizează că trei importante donaţii au fost făcute recent Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc din Craiova: arhiva Leonid Mămăligă (L. M. Arcade), arhiva Vintilă Horia şi arhiva Paul Barbăneagră. «Mulţumesc şi pe această cale doamnelor Bénédicte Mămăligă, Cristina Horia şi Rosie Barbăneagră, care au acceptat cu mare generozitate sugestia mea de a face aceste donaţii. (…) Fac un apel adresat tuturor persoanelor, asociaţiilor şi organismelor din toate ţările lumii, aflate în posesia arhivelor privind Exilul Românesc (1945-1989), să le doneze Muzeului Exilului Românesc din Craiova, luând legătură cu mine sau cu domnul Lucian Dindirică pentru definirea modalităţilor practice de preluare a arhivelor respective. Fac, de asemenea, un apel adresat tuturor directorilor de biblioteci din România pentru a ne informa dacă sunt în posesia unor arhive privind Exilul Românesc, în vederea stabilirii unei cartografii a arhivelor Exilului Românesc pe teritoriul României», mai menţionează acad. Basarab Nicolescu – membru de Onoare al Academiei Române şi, totodată, preşedintele Asociaţiei „Les Roumains de France”.
Arhivele celebrului Cenaclu de la Neuilly şi Asociaţiei Hyperion au ajuns la Craiova
Potrivit domniei sale, colecţia lui Leonid Arcade Mămăligă conţine, printre altele, arhiva celebrului Cenaclu de la Neuilly şi arhiva Asociaţiei Hyperion pentru distribuirea cărţii româneşti în Occident, inestimabile reviste ale Exilului Românesc din multe ţări, numeroase manuscrise ale lui L. M. Arcade şi ale lui Horia Stamatu, precum şi peste 300 de scrisori adresate lui L. M. Arcade de Horia Stamatu. L. M. Arcade (pseudonimul literar al lui Leonid Mămăligă) (1921-2001) a fost un mare scriitor şi animator al vieţii culturale din exil. Este autorul unei cărţi singulare, „Poveste cu ţigani”, salutată la apariţia sa, ca un mare eveniment, de Mircea Eliade şi părintele André Scrima.
«Şedinţa fondatoare a Cenaclului de la Neuilly este cea din mai 1963. Din 1968, şedinţele cenaclului devin trimestriale şi se ţin conform unui ritual imuabil: lecturi şi dezbateri (sau, cu începere din 1982, reuniuni culturale franco-române), apoi o pauză pentru hrană terestră şi contacte între participanţi, iar după pauză reluarea lecturilor şi dezbaterilor. Exista un nucleu de câţiva membri care participau practic la toate reuniunile. Printre fideli, în afară de mine, erau Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Sanda Stolojan, Theodor Cazaban, Alexandru Vona (Albert Samuel), căruia toţi îi spuneam „inginerul”, Bujor Nedelcovici, Matei Cazacu, Victor Cupşa. În jurul acestui nucleu era o lungă listă de aşteptare. Leonid opera selecţia în funcţie de o alchimie pe care numai el o cunoştea. Participau şi marile figuri – Mircea Eliade, Stéphane Lupasco, Vintilă Horia, Horia Stamatu, Horia Damian –, care, din timp în timp, ne dădeau, prin simpla lor prezenţă, impulsul necesar continuării unei opere dificile, precum şi Ioan Petru Culianu, Matei Călinescu, Ion Negoiţescu, Marin Preda, Nicolae Breban, Miron Kiropol, Matei Vişniec şi mulţi alţii», mai precizează prof. dr. Basarab Nicolescu.
***
Biblioteca Exilului Românesc la Paris – „Basarab Nicolescu” a fost inaugurată la Craiova la 18 octombrie 2016, într-un spaţiu modern, special amenajat în cadrul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”, în prezenţa donatorului. Colecţia reuneşte volume, fotografii, diverse documente şi însemnări (reviste, articole din ziare, corespondenţă, afişe, programe ale unor manifestări, recenzii etc.) ale generaţiei exilului stabilite în Franţa începând cu mijlocul secolului trecut – între acestea, şi scrieri remarcabile, legate de numele unor scriitori precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu şi mulţi alţii –, fiind unică în ţară şi la dispoziţia oricui doreşte să o cerceteze. „Ar putea constitui nucleul unui viitor Muzeu al Exilului Românesc, extrem de necesar culturii române”, iar „Craiova reuneşte toate condiţiile pentru realizarea lui”, aprecia, încă de-atunci, academicianul Basarab Nicolescu.
