Pe reţeaua sa de socializare Truth Social, preşedintele american, Donald Trump, a declarat că discuţia telefonică cu Vladimir Putin, de peste două ore şi 30 de minute, cea mai lungă din istoria plină de evenimente a relaţiilor dintre cele două ţări, a fost „foarte productivă”. În cadrul ei a fost posibil să se convină cu privire la o încetare imediată a focului asupra instalaţiilor energetice şi, de asemenea, cu privire la unele elemente ale unui acord de pace. În Arabia Saudită, duminică, vor începe discuţiile de încetare a focului pe 30 de zile asupra infrastructurii energetice, pe măsură ce iarna se apropie de sfârşit. Ucraina a fost doar o parte a acordurilor dintre Rusia şi SUA discutate. Putin l-a informat pe preşedintele american despre schimbul de prizonieri între Rusia şi Ucraina, programat pe 19 martie, care va include 175 de persoane de fiecare parte. Încercarea de a prezenta a doua convorbire telefonică între Trump şi Putin ca fiind fatidică şi decisivă nu a funcţionat, iar perspectivele sale sunt încă neclare. Acest aspect nu diminuează importanţa acestui pas şi se pot trage mai multe concluzii preliminare. În primul rând, totul decurge –aparent- conform scenariului rusesc. Moscova nu a salutat ideea încetării imediate a focului declarând necesitatea unui studiu amănunţit a termenilor acestuia, prezentând în esenţă schiţa unei soluţii pe termen lung. Mai exact a susţinut propunerea pe care Zelenski o înaintase anterior, dar a abandonat-o, invocând că „există nuanţe”. Dar nici punerea sa în aplicare nu va schimba direct situaţia de pe câmpul de luptă, unde iniţiativa aparţine părţii ruse. Kremlinul a atenuat impulsul „Casei Albe”, generat de discuţia de la Jeddah şi a considerat, în interesul său, să facă acest lucru. În al doilea rând, condiţia pentru încetarea focului este încetarea militarizării Ucrainei prin aprovizionare. Se poate spune că s-a readus în discuţie unul din scopurile declarate ale războiului din Ucraina: demilitarizarea. Apare însă un conflict între SUA, care a demonstrat deja că poate opri ajutorul şi Europa, care nu face decât să întărească angajamentele militare, faţă de Kiev. Orice s-ar întâmpla în continuare problema potenţialului militar iese în prim-plan. Spre deosebire de chestiunea teritorială, care dacă s-a discutat a fost în umbră. Preşedintele Zelenski a spus că doreşte să discute cu Donald Trump pentru a obţine detalii despre conversaţia pe care a avut-o cu Putin. Atât cancelarul german, cât şi preşedintele francez, la Berlin, au discutat despre continuarea ajutorului militar, într-un moment în care Moscova cere oprirea completă a acestuia. Mai măsurată a fost reacţia Marii Britanii care a salutat progresele făcute de preşedintele american în direcţia încetării focului. În fine, mai trebuie spus că problema ucrainiană a fost discutată, în contextul general al relaţiilor ruso-americane. De aici şi promisiunile despre perspectivele enorme de cooperare, poate ritualice, dar orientative. Pentru Donald Trump, problemele din Orientul Mijlociu, în special problema securităţii Israelului, este înaintea… Ucrainei. Pentru Rusia invers, Ucraina este în mod clar înaintea celorlalte. Conversaţia nu a adus veşti bune la Kiev şi în Europa. Şi trebuie să mai treacă două faze de negocieri înainte de a deveni clar ce se va întâmpla. Cu alte cuvinte, meciul de hochei între KHL şi MHL va avea sau nu loc. Oricum, nimeni nu se aştepta la un asemenea subiect sportiv pe agenda discuţiilor. Donald Trump a susţinut ideea lui Putin de a organiza meciuri de hochei, atât în SUA, cât şi în Rusia, între cele două reprezentative. Liderul de la Casa Albă se consideră un negociator iscusit şi nimic altceva: pune presiune pe ambele părţi, în a conveni asupra încetării focului, crează premize pentru discuţii asupra viitoarei co-existenţe. El vede războiul ca pe o povară inutilă din punct de vedere financiar şi militar, de care nu are nevoie. Nu se arată preocupat de complexitatea istorică şi culturală a conflictului ucrainean. Oricum, pentru prima dată, Washingtonul şi Moscova au vorbit ca parteneri egali, în complexitatea politicii de putere.
