Rata şomajului a crescut uşor în luna februarie, faţa de ianuarie, ajungând la 5,51%, iar numărul total al şomerilor a urcat cu peste 5.100. Judeţele în care s-au înregistrat cele mai mari rate ale şomajului sunt: Vaslui (11,62%), Teleorman (11,43%), Mehedinţi (10,30 %), Dolj (9,57 %), Galaţi (9,42 %), Buzău (9,29 %), Alba (9,02 %), Olt (8,65 %), Gorj (8,33 %) şi Ialomiţa (8,28 %).
Astfel, 498.531 de persoane sunt fără loc de muncă, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Mai exact, rata şomajului luna trecută a fost mai mare cu 0,05 puncte procentuale faţa de cea din luna ianuarie si mai mica cu 0,33 puncte procentuale fata de cea din luna februarie a anului 2014. În acest context, rata şomajului, în februarie 2015, înregistrat la nivelul judeţului Dolj a fost de 9.57 % corespunzătoare unui număr total de şomeri de 27.830 persoane.
În luna februarie, comparativ cu luna ianuarie, a crescut rata şomajului în rândul bărbaţilor, de la 6,00 la sută la 6,05 la sută, în timp ce rata şomajului în rândul femeilor a crescut de la 4,84 la sută la 4,90 la sută. La nivelului Doljului sunt înregistraţi ca şomeri un număr mai mare de bărbaţi comparativ cu numărul de femei. Uşor peste 11.120 de şomeri sunt femei.
Cei din mediul rural îngroaşă rândurile
Din totalul şomerilor înregistraţi, la nivel naţional, 130.186 au fost indemnizaţi şi 368.345 neindemnizaţi, numărul celor indemnizaţi scăzând cu 10.077 persoane, iar numărul celor neindemnizaţi a crescut cu 15.193 de persoane faţă de ianuarie. La nivelul judeţului Dolj, din totalul de şomeri înregistraţi la sfârşitul lunii februarie 2015, un număr de 4.927 sunt şomeri indemnizaţi şi 22.903 sunt şomeri neindemnizaţi. Din numărul de şomeri neindemnizaţi, 5.489 persoane au primit adeverinţe pentru venitul minim garantat conform Legii 416/2001 cu modificarile la zi. Aproximativ 79.3 % din numărul total de şomeri înregistraţi provin din mediul rural (22.068 persoane) şi 20.7 % provin din mediul urban (5.762persoane ).
Şomerii care nu au studii… nu au nici loc de muncă
Referitor la structura şomajului, la nivel naţional, după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidentele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, 78,35 %.
Şomerii cu nivel de instruire liceal şi postliceal reprezintă 16,12 % din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 5,43 %.
Şi la nivelul judeţului Dolj, situaţia este similară. “Şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare in numărul total de şomeri înregistraţi la nivelul AJOFM Dolj, în luna februarie 2015 aceasta fiind de aprox. 84 % (23.380 persoane)”, se precizează într-un comunicat de presă.
Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal, în Dolj, au o pondere de aproximativ 12% (3.344 persoane), iar cei cu studii universitare 4 % (1.106 persoane). Din numărul total de şomeri indemnizaţi de 4.927 persoane, 4.213 provin din muncă şi 714 din rândul absolvenţilor.
Tinerii, cei mai căutaţi pentru ocuparea unui job
Cele mai multe persoane, la nivelul naţional, fără loc de muncă erau în luna februarie din grupele de vârsta 40 – 49 de ani (142.550 şomeri) şi 30 – 39 de ani (110.488 şomeri). Alte 74.324 de persoane fără loc de muncă în luna februarie aveau peste 55 de ani, 65.159 dintre ele aveau între 50 şi 55 de ani, 64.834 erau tineri de până la 25 de ani şi 41.176 aveau vârsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani.
În Dolj, referitor la structura şomajului pe categorii de vârstă,se observă ca cei mai mulţi şomeri sunt cei cu vârsta cuprinsă între 40-49 ani( 8.349 persoane), urmaţi de segmentul de vârstă 30-39 ani (6.481 persoane). Pe locul următor se situează segmentul de vârstă 50 – 55 ani (4.021 persoane), urmat de segmentele de vârstă peste 55 ani ( 3.676 persoane) şi sub 25 ani (3.144 persoane). Cei mai puţini şomeri sunt cei cu vârsta între 25-29 ani ( 2.159 persoane).
Intervenţii active adaptate pe piaţa muncii
Rata şomajului se refera la indicatorul obţinut în urma raportării numărului de şomeri la populaţia de referinţă. Se înregistrează o creştere a ratei şomajului în momentul în care apare decalajul între ofertă şi cererea de pe piaţa muncii din cauza căruia persoanele nu îşi pot găsi un loc de muncă. Rata şomajului este un factor important de care se ţine cont atunci când se iau măsuri de politică economică sau de protecţie socială. În ceea ce priveşte combaterea şomajului în rândul tinerilor, statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România au făcut progrese în punerea în aplicare a garanţiilor pentru tineret. Sunt necesare eforturi suplimentare, cu o atenţie specială pentru serviciile publice de ocupare a forţei de muncă, pentru intervenţiile active adaptate pe piaţa muncii şi pentru educaţia şi formarea profesională. Statele membre trebuie să asigure un mediu favorabil companiilor pentru ca acestea să poată oferi stagii, facilitând astfel tranziţia de la educaţie la angajare
Mecanisme de stabilire a salariilor
Comisia Europeană a prezentat un raport, la finele anului trecut, la Bruxelles, privind măsurile de reducere a şomajului în statele membre. În documentul respectiv se vorbeşte despre mecanismele de ajutor de şomaj care trebuie să fie mai bine corelate cu măsurile de activare şi de sprijin şi este nevoie de acţiuni suplimentare pentru a creşte nivelul de integrare a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii. Statele membre trebuie să continue, sau, în unele cazuri, să intensifice măsurile referitoare la soluţionarea problemelor cauzate de segmentarea pieţelor muncii prin simplificarea legislaţiei muncii. Au fost iniţiate unele reforme ale sistemelor fiscale pentru a se reduce factorii care pot contribui la refuzul de a accepta locuri de muncă şi, în acelaşi timp, pentru a scădea impozitarea forţei de muncă în scopul de a permite companiilor să (re)angajeze tineri şi şomeri de lungă durată. Mai multe state membre au folosit mecanisme de stabilire a salariilor care să promoveze alinierea evoluţiei salariilor la productivitate şi să sprijine venitul disponibil al gospodăriilor, acordând o atenţie deosebită salariilor minime. Câteva state membre au explorat oportunităţi pentru crearea de locuri de muncă prin angajare (temporară), precum si prin subvenţii salariale sau reducerea contribuţiilor sociale pentru angajările noi.
