În faţa agravării crizei ucrainiene, pe cele două ţărmuri ale Atlanticului s-au decis, luni, sancţiuni contra oficialilor ruşi şi ucrainieini pro-ruşi. În timp ce Casa Albă încearcă să lovească direct anturajul lui Vladimir Putin, se apreciază că UE menajează Kremlinul şi oligarhii apropiaţi. Lista aprobată de cei 28 de miniştri de externe recenzează 28 de nume, între care trei militari de rang înalt, inluzându-l şi pe şeful flotei ruse de la Marea Neagră. Toţi aceştia vor fi privaţi de viză europeană pentru şase luni şi averile lor, eventual depuse la bănci europene, vor fi îngheţate. UE vizează în particular Duma şi Consiliul Federaţiei, cele două camere ale Parlamentului. Lista neagră americană este mai scurtă, doar 11 nume, dar mai incisivă, fiindcă îl cuprinde pe vicepremierul Dmitri Rogozin, ex-ambasador la NATO. Prin referendumul din Crimeea şi iminenta alipire a peninsulei la Federaţia Rusă – considerată o anexare – Polonia şi ţările baltice se arată îngrijorate de expansiunea rusă. Ministrul luxemburghez Jean Asselborn, a cărui ţară prezidează Consiliul de Securitate al ONU, a recunoscut că UE a deliberat îndelung, iar summitul celor 28, de la sfârşitul săptămânii, va fi dominat de chestiunea ucraineană. Se speră, totuşi, ca, în cele din urmă, Kremlinul să recunoscă legitimitatea noii puteri de la Kiev şi să prevină escaladarea războinică. „Este un miracol că a putut fi evitată confruntarea militară între Rusia şi Ucraina”, a spus şeful diplomaţiei germane Franck-Walter Steinmeier. Întoarcerea la realpolitik ar putea fi accelerată. Se afirmă că „al treilea etaj de replici”- sancţiuni cu mare impact economic – nu va fi pe masa de lucru a summitului fiindcă europenii speră totuşi ca Kremlinul să fie conştient de izolarea sa în faţa frontului occidental. Pe fondul acestor tensiuni, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, în cursul unei discuţii telefonice cu omologul său american, secretarul de stat John Kerry, la câteva ore de la semnarea de către Vladimir Putin a tratatului de aderare a Crimeei la Rusia a spus că „sancţiunile nu vor rămâne fără consecinţe”. Introducerea de sancţiuni contra Rusiei de către UE nu este atât de simplă. Şi ministrul de finanţe leton Andris Vilks – potrivit ITAR -TASS –vorbeşte de riscul abandonării unor antreprize din ţările baltice, pentru care ar trebui plătite compensaţii din fondul de solidaritate al UE. Presa franceză socoteşte că în timp ce Hollande „îl ascultă” pe Sarkozy (aluzie la scandalul ascultărilor telefonice), Merkel îl ascultă pe Vladimir Putin. Patronii germani au sunat alarma privind eventualele sancţiuni economice la adresa Rusiei şi, pentru astăzi, preşedintele Federaţiei germane a exportatorilor –BDA a convocat la Berlin o reuniune de urgenţă pentru a exprima un mesaj clar, acela ca Germania să nu se lanseze într-un război comercial cu Rusia.
