Nu mai puţin de 75 de pacienţi internaţi în unităţile sanitare doljene s-au ales, anul trecut, cu boli căpătate chiar în timp ce primeau tratament în spital. Culmea este însă că rata infecţiilor intraspitaliceşti sau nosocomiale, aşa cum le spun specialiştii, rămâne una destul de mică în comparaţie cu ceea ce se întâmplă în alte state europene, cu sisteme sanitare mult mai bine puse la punct.
Sistemul sanitar românesc arată în continuare mult mai bine în statistici decât în realitate. Deşi majoritatea unităţilor medicale sunt departe de standardele spitalelor din alte ţări europene, raportările arată cu totul altfel. Aşa se face că, potrivit datelor oficiale, spitalele româneşti au un număr de infecţii nosocomiale – căpătate de bolnavi pe parcursul internării în spital – mult mai mic chiar şi decât cele din Suedia. Dincolo însă de șirul de procente, realitatea este cu totul alta şi o simt pe propria piele cei care sunt nevoiţi să treacă pragul unităţilor sanitare.
În judeţul Dolj, conform datelor oferite de reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică, incidenţa infecţiilor nosocomiale depistate în sistemul rutină – număr de cazuri de infecţii nosocomiale la 100 externaţi – este de sub pragul de 1%. Cele mai multe infecţii nosocomiale s-au înregistrat în secţiile de chirurgie, pediatrie, nou-născuţi, obstetrică şi Anestezie Terapie Intensivă. În privinţa tipurilor de infecţie depistate, mai des întâlnite au fost cele în plagă chirurgicală, infecţiile de tract digestiv, septicemie sau infecţiile respiratorii.
52 de pacienţi cu infecţii nosocomiale la Spitalul Judeţean
La Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova, cel mai mare din Oltenia, pe parcursul anului trecut, 52 de pacienţi s-au ales cu infecţii nosocomiale. Conform raportărilor oficiale, la Spitalul Municipal Filantropia din Craiova au fost depistate cinci astfel de cazuri, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Victor Babeş” două cazuri, în timp ce Spitalul de Neuropsihiatrie din Craiova a raportat un singur caz. Tot câte un pacient diagnosticat cu infecţii nosocomiale s-a înregistrat, pe parcursul anului trecut, şi la Spitalul Municipal din Băileşti şi Spitalul Orăşenesc Dăbuleni.
Câte trei astfel de cazuri au fost descoperite, în schimb, la Spitalul Orăşenesc din Filiaşi şi la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare. La Spitalul din Leamna, potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, anul trecut, s-au înregistrat şapte cazuri de infecţii nosocomiale.
Există însă şi două unităţi sanitare doljene care nu au raportat nici un caz de infecţii intraspitaliceşti. Este vorba de Spitalul Municipal Calafat şi Spitalul Orăşenesc Segarcea.
Numărul de cazuri raportate, minimalizat
În aceste condiţii, deşi infecţiile intraspitaliceşti reprezintă, încă, o problemă pentru toate sistemele de sănătate din lume, fenomenul este mai mult ascuns sub preş în ţara noastră. Pe plan mondial, numărul afecţiunilor căpătate de pacienţi în spitale este încă unul foarte mare. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, media este de aproximativ 9-10% din numărul total de pacienţi internaţi.
În întreaga lume, câteva milioane de pacienţi sunt afectaţi anual de infecţiile nosocomiale, responsabile pentru decese şi pierderi financiare semnificative ale sistemelor de sănătate. În momentul de faţă, la fiecare 100 de pacienţi spitalizaţi la un moment dat, şapte în ţările dezvoltate şi zece în ţările în curs de dezvoltare vor dobândi cel puţin o infecţie nosocomială. În timp ce infecţiile tractului urinar sunt mai frecvente în ţările dezvoltate, infecţiile chirurgicale sunt de nouă ori mai numeroase în ţările în curs de dezvoltare afectând aproape două treimi dintre pacienţii operaţi.
În Europa, mai mult de patru milioane de pacienţi sunt afectaţi în fiecare an de aproximativ 4,5 milioane infecţii nosocomiale care cauzează 16 milioane extra-zile de spitalizare, 37.000 de decese, precum şi costuri de aproximativ şapte miliarde de euro pe an.
Respectarea regulilor de igienă poate preveni infecţiile
Şi mai surprinzător este faptul că multe dintre măsurile de prevenire şi control a infecţiilor nosocomiale sunt simple, necostisitoare şi eficiente, dar responsabilitatea revine, în mare parte, şi personalului sanitar implicat. Pacienţii, dar şi deprinderile populaţiei generale privind igiena mâinilor joacă, la rândul lor, un rol important în prevenirea infecţiilor nosocomiale.
Un studiu realizat în urmă cu câţiva ani a relevant potenţialul deosebit al unui gest elementar de igienă precum spălarea corectă cu apă şi săpun a mâinilor: scăderea cu 50% a numărului cazurilor de pneumonie şi cu 34% a infecţiilor cutanate. De aceea, unul din obiectivele autorităţilor sanitare rămâne stimularea capacităţii unităţilor spitaliceşti de a parcurge primele etape recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru accederea în reţeaua internaţională a centrelor de excelenţă privind igiena mâinii. Astfel de iniţiative sunt simple, dar de mare responsabilitate şi însemnătate pentru sănătatea şi uneori chiar viaţa pacienţilor internaţi în spitale.
