Programul de guvernare pentru Agricultură a început cu o consfătuire

0
172

petre daeaMinistrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a condus marţi, 17 ianuarie a.c., mai multe întâlniri de lucru cu organizaţiile profesionale din agricultură şi industrie alimentară, fiind prezenţi reprezentanţii sectorului vegetal şi ai sectorului zootehnic – ovine, caprine, bovine. Alături de ministrul Agriculturii s-au aflat secretarii de stat Daniel Botănoiu şi Alexandru Potor. Petre Daea a punctat câteva dintre priorităţile pe care le are în vedere pe perioada mandatului său – plata subvenţiilor la timp şi realizarea unor proceduri corecte astfel încât să se respecte termenele stabilite conform cu obiectivele prevăzute în Programul de Guvernare.

  Scopul principal al acestor întâlniri a fost acela de a face cunoscut modul de lucru al echipei de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în sprijinul tuturor fermierilor români. Astfel, toţi angajaţii Ministerului Agriculturii vor lucra pentru a îndeplini obiectivele stabilite în Programul de Guvernare. „Am rugămintea ca atunci când apare un nou proiect de act normativ pe site-ul www.madr.ro, să vă implicaţi, să interveniţi cu propuneri, să nu rămâneţi pasivi”, a precizat ministrul Petre Daea fermierilor prezenţi.

Ce conduc secretarii de stat din MADR

agricultura 1În cadrul şedinţelor, ministrul Agriculturii i-a prezentat pe cei doi secretari de stat, Daniel Botănoiu, care va coordona domeniul politicilor agricole, şi pe Alexandru Potor, care va răspunde de cele două agenţii de plăţi, APIA şi AFIR, precum şi de cele două Autorităţi de Management, respectiv de Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime. Ministrul Petre Daea a punctat câteva dintre priorităţile pe care le are în vedere pe perioada mandatului său – plata subvenţiilor la timp şi realizarea unor proceduri corecte astfel încât să se respecte termenele stabilite conform cu obiectivele prevăzute în Programul de Guvernare. De asemenea, ministrul alături de cei doi secretari de stat i-au asigurat pe reprezentanţii fermierilor că, împreună cu echipa din Ministerul Agriculturii, îşi pun în slujba fermierilor forţa de interpretare tehnică în vederea asigurării unui climat favorabil dezvoltării agriculturii româneşti.

Programul sună promiţător, pe hârtie

Aşa cum este postat pe site-ul Camerei Deputaţilor, Programul de Guvernare 2017-2020, la capitolul Politici agricole şi de dezvoltare rurală, arată că: „Agricultura şi dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în programul de guvernare. În acest mandat, ne propunem să fructificăm potenţialul agricol real al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale prin programe de investiţii. Țintim ca, prin noile politici agricole, sectorul agricol să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor, pentru a evita migraţia din mediul rural. Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii pentru a se asigura o hrana sănătoasă necesară întregii populaţii, recâştigarea pieţei interne, un trai decent fermierilor, reducerea importurilor şi creşterea exporturilor de produse agroalimentare. De asemenea, practicarea unor reforme în domeniul cercetării şi inovării în agricultură şi elaborarea unui program naţional de cercetare – dezvoltare agricolă reprezintă priorităţi ale Programului Guvernului”.

Subvenţii la timp şi irigaţii pe 2 milioane de hectare!

agricultura 2Prima măsură prevăzută în program este acordarea în timp util a subvenţiilor pentru agricultură. Concret: avans începând cu 15 octombrie şi plata regulară începând cu 1 decembrie pană la 31 martie a anului următor. Să faci din respectarea normalităţii un capăt de afiş este, cel puţin spus, greu de asimilat.

Pe locul imediat următor se află refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii. Ce angajament şi-a luat guvernul aici? Apă gratuită până la staţia de punere sub presiune. Reabilitarea infrastructurii principale, de la priza de apă până la staţiile de punere sub presiune, pentru circa 2 milioane de hectare. Programul se va desfăşura în trei etape, urmând a fi reabilitate în total un număr de 86 de amenajări de irigaţii: în prima etapă, 2017-2020 vor fi reabilitate 40 de amenajări deservind o suprafaţă de 1,3 milioane hectare; în a doua etapă, 2018-2020, vor fi reabilitate 37 de amenajări deservind o suprafaţă de 490 mii hectare; în a treia etapă, 2019-2020 vor fi reabilitate 9 amenajări deservind o suprafaţă de 190 mii hectare. Durata asumată pentru aceste investiţii este de 4 ani.

Impact bugetar: 1,5 milioane de euro

agriculturaBeneficiari vor fi 484 organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii, cu peste 200.000 de utilizatori care deţin exploataţii agricole în 84 amenajările de îmbunătăţiri funciare. Efecte: creşterea producţiilor şi sporirea calităţii acesteia; îmbunătăţirea condiţiilor de mediu; reducerea costului de producţie prin creşterea randamentului şi reducerea cheltuielilor pentru apă; extinderea suprafeţei irigate; creşterea randamentelor de funcţionare ale sistemului de irigaţii. În prezent, randamentul de funcţionare al staţiilor de pompare şi repompare este de 40%, gradul de degradare al canalelor şi construcţiilor hidrotehnice fiind de 80%, iar pierderile de apă pe canale se ridică la 60%. După reabilitare, randamentul de exploatare va creşte, astfel că staţiile de pompare şi repompare vor avea un randament de 79%, gradul de degradare al construcţiilor hidrotehnice nu va depăşi 20%, iar pierderile de apă pe canale nu vor fi mai mari de 20%, datorându-se exclusiv evapotranspiraţiei. Prin reabilitarea sistemului de irigaţii se obţine un beneficiu net de 196 euro/ha/an, ceea ce conduce la un beneficiu de 392 milioane euro/an la 2 milioane de hectare reabilitate. Impact: 1,143 miliarde euro pentru perioada 2017-2020, plus 342 milioane euro fonduri europene, finanţare din bugetul de stat şi FEADR.

Cu gândul spre tinerii din rural

Pe fondul unei depopulări tot mai accentuate a satelor româneşti, prin actualul program de guvernare se propune o strategie de a sprijini angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară. Şi aici, măsurile parcă sunt desprinse dintr-un film despre agricultura germană sau franceză.

Angajatorul este scutit de la plata tuturor obligaţiilor către stat ce decurg din acordarea drepturilor salariale în condiţiile angajării a minim 3 tineri cu vârsta sub 40 de ani, pentru o perioadă de cel puţin 1 an. În considerentele pentru acest program se ţine cont atât de găsirea unui instrument atractiv pentru tineri pentru a se reîntoarce la sat şi a lucra în agricultură, dar şi pentru angajator care, fiind degrevat de o sarcină fiscală importantă, poate folosi sumele rămase pentru angajarea de forţă de muncă tânără, având în vedere că aceasta este deficitară, iar în rândul tinerilor din domeniul rural se înregistrează cea mai mare rată a şomajului. Angajatorul beneficiază de acest program prin creşterea numărului de salariaţi cu cel puţin 3 salariaţi care îndeplinesc condiţiile stabilite; Tânărul angajat să aibă vârsta sub 40 de ani la angajare. Menţinerea angajatului pe cel puţin o perioadă de un an. Durata punerii în practică a măsurii ar fi tot de 4 ani. Beneficiari: tineri cu vârsta mai mică de 40 de ani, 8 mii angajaţi reprezentând o creştere cu 8,21% a forţei de muncă din agricultură. Astăzi sunt angajaţi în societăţile agricole din agricultură 97.500 salariaţi. Se preconizează angajarea unui număr de 2.000 de tineri anual. Efecte: angajatorul este stimulat să angajeze forţă de muncă. Impactul bugetar: 25 milioane euro anual, sursa de finanţare din bugetul de stat.