Lumea rurală trebuie, cât mai repede, reaşezată pe paliere de dezvoltare. În draftul Ghidului Solicitantului pentru Selecţia Strategiilor de Dezvoltare Rurală, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale porneşte de la câteva adevăruri usturătoare. Cu alte cuvinte, se poate vorbi de două Românii, total opuse. Cea sătească, lipsită în marea ei majoritate de tehnologiile la zi, la care au acces, în oraşe, de la preşcolari la vârstnici, trage şi acum un nivel de dezvoltare precar, unde lipsa mijloacelor de transport, comunităţi segregate, o sărăcie cronică, lipsa utilităţilor de bază sunt constantele şi nu excepţiile. La un sfert de veac de la o resetare a economiei României, satul românesc încă mai caută o direcţie, dar răul comis este departe de a fi reparat, în pofida tuturor strategiilor iniţiate. Mai nou, se încearcă finanţarea unor comunităţi foarte mari de până la 100.000 de locuitori, cu zonă teritorială foarte mare. Numai că baza informatică nu este deloc pliată pe realitatea din teren. Cel puţin la capitolul populaţie…
Aria de aplicabilitate a Strategiilor de Dezvoltare Locală LEADER se aplică în teritorii coerente cu o populaţie cuprinsă între 10.000 – 100.000 de locuitori, reprezentate de Unităţi Administrativ Teritoriale – comune şi Unităţi Administrativ Teritoriale – oraşe mici cu o populaţie de maximum 20.000 de locuitori. Având în vedere densitatea redusă a populaţiei în zona Delta Dunării, pentru această zonă se va accepta un prag minim de 5.000 locuitori. Suprafaţa eligibilă totală LEADER este de 228.754 km2 , cu o populaţie de 11.359.703 locuitori. Acoperirea vizată pentru sprijin a teritoriului şi a populaţiei eligibile LEADER este de 100%.
O jumătate de miliard de euro pentru sesiunea de selecţie
Alocarea financiară publică totală pentru sesiunea de selecţie a Strategiilor de Dezvoltare Rurală (SDL-uri) în intervalul 2014-2020 este de 563.516.557 euro, fiind compusă din următoarele: Sub-măsura 19.2 “Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” – 440.116.655 Euro; Sub-măsura 19.4 “Sprijin pentru cheltuieli de funcţionare şi animare ” – 123.399.902 euro.
Totodată, alocarea publică totală pentru sesiunea de selecţie a SDL-urilor va fi distribuită astfel: 80% din alocarea publică totală pentru sesiunea de selecţie a SDL-urilor va fi repartizată proporţional cu suprafaţa şi populaţia aferentă teritoriului eligibil LEADER (respectiv 50% populaţie şi 50% teritoriu), rezultând următoarele valori: 19,84 Euro/locuitor şi 985,37 Euro/km2. Pentru stabilirea populaţiei şi teritoriului se vor utiliza obligatoriu informaţiile oficiale care provin de la Institutul Naţional de Statistică. În ceea ce priveşte numărul de locuitori, datele vor fi conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011.
GAL-urile pot fi actori importanţi
Prin consultări între toţi partenerii relevanţi (publici, privaţi, ONG) din teritoriul respectiv şi pe baza analizei diagnostic (prezentarea teritoriului) şi analizei SWOT, se vor stabili măsurile relevante care asigură îndeplinirea nevoilor identificate pentru teritoriul vizat, care trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivelor, priorităţilor Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală şi implicit la domeniile de intervenţie ale acestora. În această etapă trebuie să fie implicaţi toţi actorii cheie din teritoriu. Dacă parteneriatul propune măsuri de infrastructură socială şi infrastructură broadband, aceste măsuri vor fi lansate cu prioritate şi se vor evidenţia în planul de acţiune.
În situaţia în care, în urma lansării unui apel de selecţie, nu se depun proiecte, atunci GAL-ul poate fi beneficiarul acestor măsuri, cu respectarea legislaţiei specifice. Pentru măsurile de infrastructură socială, pentru asigurarea sustenabilităţii proiectelor, beneficiarii pot solicita finanţare prin Axa 5 POCU, prin depunerea unui proiect distinct cu respectarea condiţiilor specifice POCU. Prin aceste proiecte nu pot fi finanţate infrastructuri de tip rezidenţial. În elaborarea măsurilor de infrastructură socială şi a celor dedicate minorităţilor, parteneriatul trebuie să aibă în vedere evitarea segregării.
Câte sate nu se regăsesc în aceste catalogări!?
Pot fi luate în considerare următoarele criterii care pot conduce la identificarea comunităţilor segregate, aflate în sărăcie: aşezare aflată la o distanţă apreciabilă de restul aşezărilor, distanţă care este greu de acoperit din cauza calităţii proaste a drumurilor, a lipsei mijloacelor de transport sau din cauza altor factori care pot îngreuna deplasarea în anumite condiţii, de exemplu drumuri impracticabile atunci când condiţiile meteo sunt nefavorabile (ploaie, ninsoare), aşezări despărţite printr-o graniţă naturală (râu, deal) sau de alte “graniţe” (de genul căilor ferate) care se constituie un pericol; lipsa utilităţilor de bază (apă, canal, electricitate); lipsa, calitatea proastă sau distanţa mare (neacoperită de mijloace de transport) până la unităţi de infrastructură socială (şcoli, unităţi medicale); existenţa unei infrastructuri segregate (de ex. şcoli sau clase în care învaţă numai copii romi) în condiţiile în care structura populaţiei nu justifică acest lucru; calitatea foarte proastă a locuinţelor (locuinţe insalubre, nesigure, densitate mare); preponderenţa unei anumite etnii (în special a romilor); aşezări informale (locuitorii nu deţin acte de proprietate); aşezări situate într-un teritoriu neadecvat locuirii (pe malul râurilor, sub liniile de înaltă tensiune, lângă gropi de gunoi).
Informatizarea lipseşte cu desăvârşire
Potrivit Listei zonelor albe elaborată de ANCOM, Doljul nu duce lipsă de localităţi rurale unde reţeaua de acces (buclă locală) şi reţeaua de distribuţie (backhaul) lipsesc cu desăvârşire. Argetoaia, Brădeşti, Brabova, Bulzeşti, Caraula, Carpen, Cerăt, Cernăteşti, Dobreşti, Gogoşu, Lipovu, Măceşu de Jos, Murgaş, Negoi, Ghidici, Secu, Sopot, Teslui, Vela,Verbiţa sunt tot atâtea comune cu satele aferenta unde furnizorii de profil nu au declarat că deţin reţele de acces (bucla locală) sau/şi reţele de distribuţie (backhaul) care să asigure viteze de transfer de minim 30Mbps.
La Galicea Mare, doar 4 romi!?
Populaţia stabilă după etnie este precizată în acelaşi draft şi pentru judeţul Dolj. De aici, aflăm că localităţi precum Sadova – 1.400 de romi, Amărăştii de Jos – 1.223 romi, Cerăt – 1.440, Lipovu – 1.120 romi sunt în topul celor cu cel mai mare număr de locuitori de etnie romă. La polul opus avem: Tălpaş – 8 romi, Perişor – 6, Orodel – 5, Mischii – 4, Galicea Mare – 4, Bratovoieşti – 4. Ne îndoim de acurateţea acestor date statistice, pentru că ele nu îmbracă forma realităţii. De pildă, dacă în comuna Galicea Mare sunt precizaţi doar 4 cetăţeni de etnie romă înseamnă că operăm în acelaşi mod greşit de a reliefa o realitate atotcunoscătoare. Mai târziu, când lucrurile vor degenera din punct de vedere economic şi social, ne vom căina că am pus actele mai presus de evidenţa stridentă.
