Muzeul Olteniei reușește încă o dată să își pună în valoare, în mod inspirat, bogatul patrimoniu pe care îl deține. În cadrul unei expoziții cuprinzând rarități din propriile colecții, instituția prezintă publicului peste 200 de piese de patrimoniu cultural a căror importanță depășește granițele Olteniei, multe fiind unicate naționale. Craiovenii sunt invitați să descopere printre exponate sabia lui Iancu Jianu, craniul de Homo Sapiens găsit în anul 1952 la Peștera Muierii – al doilea ca vechime din lume, Tetraevangheliarul bizantin datat în secolele al XII-lea – al XIII-lea, tocul de scris al marelui diplomat Nicolae Titulescu, un pumnal dacic, bijuterii, armament și alte obiecte deosebite. „Este poate cea mai importantă expoziție pe care Muzeul Olteniei o deschide în ultimii ani”, a subliniat ieri, la vernisaj, managerul instituției, dr. Florin Ridiche. Expoziția poate fi vizitată la Secția de Istorie-Arheologie (strada „Madona Dudu” nr. 14) până în primăvara anului viitor.
O expoziție-eveniment, ce cuprinde peste 200 de piese deosebit de valoroase
„Rarități din colecția Muzeului Olteniei” prezintă publicului cele mai valoroase piese al Secției de Istorie-Arheologie, din colecțiile Arheologie, Istorie medievală, Istorie modernă și contemporană. Cu totul, peste 200 de obiecte, însoțite de panouri cu explicații, într-o expunere modernă și atractivă.
„Este poate cea mai importantă expoziție pe care Muzeul Olteniei o deschide în ultimii ani, o expoziție de excepție, la care s-a lucrat foarte mult. De-a lungul ultimilor ani, muzeul a prezentat publicului piese deosebite, dar provenind dintr-o anumită colecție sau în cadrul unor expoziții tematice. Când am conceput această expoziție, ne-am gândit să ne uităm în fiecare colecție, printre cele 250.000 de piese din patrimoniul instituției, și să le identificăm pe acelea care sunt unicate la nivel național sau, unele dintre ele, extrem de rare chiar și în patrimoniul unor muzee din Europa”, a explicat ieri, la vernisaj, managerul Muzeului Olteniei, dr. Florin Ridiche.
„Este o expoziție-eveniment, ce cuprinde peste 200 de piese deosebit de valoroase, cu vechimi ce variază între 32.000 de ani, cum e craniul de Homo Sapiens, și aproximativ 100 de ani, cum e tocul cu care marele diplomat Nicolae Titulescu a semnat Tratatul de la Trianon, din iunie 1920”, a adăugat Radu Dumitrescu, șeful Secției de Istorie-Arheologie a instituției.
Craniul de Homo Sapiens – piesa de rezistență a expoziției și a muzeului
Cât privește craniul descoperit în Peștera Muierii din județul Gorj, în anul 1952, „de foarte mulți ani nu a mai fost expus, el fiind supus cercetării științifice de specialiști atât din țară, cât și din străinătate”, a subliniat Florin Ridiche. Craniul a fost datat între 30000-29000 a.Chr. și a aparținut unei femei cu vârsta de aproximativ 40-50 de ani. Interesant este faptul că anumite trăsături craniene reflectă unele afinități morfologice cu oamenii de Neanderthal.
Referitor la condițiile care au dus la moartea acesteia, au fost emise mai multe ipoteze de-a lungul timpului, însă una dintre ele atrage mai mult atenția. Faptul că în peșteră a fost descoperit, împreună cu craniul uman, un strat consistent de oase aparținând unei specii de urs, de mult dispărută, i-a condus pe specialiști la concluzia că femeia de Homo Sapiens a fost, probabil, ucisă de un urs de peșteră. Craniul este al doilea ca vechime din Europa, cel mai vechi fiind găsit tot în România, la Peştera cu Oase din Banat.
Între exponate, obiecte de patrimoniu clasate în categoria „Tezaur”
De asemenea, sunt prezentate publicului piese ce ţin de evoluţia armamentului antic şi medieval din Asia şi Europa de Est, carte veche românească şi străină, ceramică grecească antică, podoabe şi arme dacice, statuete, ceramică şi piese de podoabă romane, vase de lemn şi lut neolitice (unicate naţionale), podoabe de epocă medievală şi modernă, elegante rochii din secolul al XVIII-lea.
Între exponate, publicul va regăsi piese de patrimoniu clasate în categoria „Tezaur”, precum tezaurul domnesc, medieval, de la Dudaşul Schelei – Drobeta-Turnu Severin (județul Mehedinţi). Compus din 128 de obiecte, dintre care 114 monede și 14 podoabe (inclusiv două inele sigilare domnești), încadrate din punct de vedere cronologic între 1329-1420, acesta oferă noi date cu privire la dispariția lui Mihai I, fiul lui Mircea cel Bătrân, ucis în urma luptelor cu turcii, în zona cetății Severinului, în anul 1420.
Vasul de lemn neolitic care i-a pus pe jar pe cercetători
Tot din categoria „Tezaur” face parte și un alt exponat – un vas de lemn neolitic descoperit în anul 1981, în localitatea Grădinile din județul Olt. În prezent este considerat cel mai vechi vas de lemn din România. Ineditul acestei piese este dat de datarea ei. „În urmă cu puțini ani s-a dorit confirmarea vechimii și prin alte metode decât criteriul formei și decorului vasului. Astfel, au fost trimise probe la un laborator specializat în datări din Cracovia, Polonia, pentru confirmarea vechimii bănuite. Surpriză: a rezultat o vechime de aproximativ 40.000 de ani, față de cea presupusă, de aproximativ 7700 de ani!
Stupefacția specialiștilor a fost firească în aceste condiții, cunoscându-se că epoca Neolitic a început în România acum aproximativ 8000 de ani. Misterul a fost rezolvat însă de paleobotaniști, care au afirmat că acest vas a fost sculptat într-adevăr acum 7700 de ani, dar din trunchiul unui copac, fosilizat la acea dată, descoperit de oamenii comunității neolitice într-o fostă turbărie aflată în preajma așezării. Numai așa s-a putut explica vechimea foarte mare a lemnului din care a fost sculptat vasul”, povestesc reprezentanții instituției.
Printre spade romane, iatagane turcești și o hartă a Valahiei din 1718
Între „Raritățile din colecția Muzeului Olteniei” se mai numără obiecte care au aparținut unor personalități, precum ceasurile lui Alexandru şi al Aristiei Aman, dar şi ceasul lui Gheorghe Chiţu, sabia haiducului Iancu Jianu, inelul sigilar al Banului Manta (sec. XVI), crucea relicvar a lui Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai Viteazul, călimara de brâu a boierului Nicolae Glogoveanu.
Li se alătură Tetraevangheliarul bizantin datat în secolele al XII-lea – al XIII-lea, harta Valahiei din anul 1718, două spade romano-germanice de tip „Spatha” descoperite în localitatea Desa și datate în secolul al IV-lea p.Chr., piese de artă decorativă din perioada stăpânirii romane a Daciei, obiecte din secolele al XVI-lea până în prima jumătate a secolului al XIX-lea din ateliere orientale (coif, iatagan turcesc, sabie orientală de tip Kilij, pistol ș.a.). Toate ilustrează valoarea patrimoniului deținut de Muzeul Olteniei.
„Sunt piese deosebite, exponate care ne poartă într-o altfel de incursiune în trecut, piese care ne prilejuiesc o legătură mai strânsă cu istoria, având, fiecare dintre ele, propria poveste”, a remarcat, la vernisaj, și Florin Stancu, administrator public al județului Dolj, care, cu acest prilej, a transmis felicitări organizatorilor și urări în pragul sfintelor sărbători de iarnă, invitând publicul să nu rateze această expoziție de excepție.
