Japonia: Shinzo Abe, câştigător al legislativelor, sfidează China

0
350
Shinzo Abel

Potrivit tuturor estimărilor canalelor de televiziune japoneze, la ieşirea de la urne a alegătorilor, Partidul Liberal Democrat (PLD), condus de Shinzo Abel, a câştigat duminică alegerile legislative anticipate cu 275 – 310 mandate, din cele 480, în Camera inferioară a Parlamentului de la Tokyo. Partidul actualului prim ministru, Yoshihiko Noda, a suferit o severă înfrângere şi nu va putea conserva decât între 55 şi 77 de mandate din cele 308 obţinute în 2009. Abe Shinzo, cunoscut drept „uliu” în politica externă, fost prim-ministru (2006-2007), a contestat în timpul campaniei electorale suveranitatea Chinei asupra insulelor Senkaku, reamintind că acestea „sunt parte inerentă a teritoriului nipon”. „Obiectivul nostru este de a pune capăt acestei revendicări”, a declarat Abe Shinzo  la televiziunea privată NTV, la puţin timp după anunţarea victoriei partidului său. „Nu avem intenţia de a deteriora relaţiile dintre Japonia şi China” a mai adăugat el. Răspunsul chinez nu s-a lăsat aşteptat şi ieri după amiază televiziunea de stat CCTV l-a descris pe bunicul viitorului şef al guvernului japonez, Nobusuke Kishi, „drept un criminal de război de calsa A”, care n-a fost niciodată acuzat şi judecat în timpul detenţiei sale, după înfrângerea Japoniei în 1945. Într-un editorial din „Cotidianul poporului”, organ al Partidului Comunist Chinez, apărut ieri, se menţionează că „Japonia ar putea deveni o ţară normală”. Editorialistul estimează că arhipelagul trebuie abordat din trei unghiuri: vizitarea templului Yasukuni, mărturie spirituală a războiului de agresiune lansat de militarii japonezi, insulele Senkaku/Diaoyu şi Constituţia pacifistă. Aceste trei aspecte sunt chestiuni de principiu, care nu pot admite ambiguitate. Manifestările anti-japoneze, uneori violente, de la mijlocul lunii septembrie, în mai multe oraşe din China, după naţionalizarea insulelor Senkaku (Diaoyu în denumire chineză), au răcit relaţiile Beijingului cu Tokyo. Criza a escaladat,  şi în septembrie secretarul american al Apărării, Leon Panetta, s-a deplasat la Tokyo unde a avertizat că  actualele conflicte teritoriale din Asia, precum cel dintre China şi mai multe ţări din regiune ar putea conduce la război în cazul în care guvernele continuă „provocările lor”. Să revenim la alegerile de duminică. După o întrerupere de numai trei ani în opoziţie, conservatorii, PLD, care au condus Japonia, aproape fără întrerupere, din 1950 până în 2009, se întorc la putere într-o manieră spectaculoasă. PLD ar pute obţine chiar o majoritate calificată, de două treimi din locuri cu aliatul său centrist, Noul Komeito (Noul Partid Propriu Guvernării). În politica internă, Shinzo Abel a declarat că va fi extrem de pudent îndeosebi în chestiuni politice. Japonia suferă de o deflaţie persistenă şi un yen viguros. Răvăşită de o instabilitate cronică (şase prim-miniştri în şase ani), japonezii au dat un „cartonaş roşu” PDJ (Partidul Democratic al Japoniei, de centru-stânga) după o alternanţă ratată, dar nu au acorat un vot entuziast nici pentru PLD. Se apreciază că participarea la vot a fost mult mai slabă decât cea din 2009.