Ce s-a ales din promisiunile lui Klaus Iohannis?

0
125
21 noiembrie 2014: Validarea alegerii preşedintelui României de către CCR. Alocuţiunea lui Klaus Iohannis: „Vreau să vă spun, cu toată fermitatea, că voi fi preşedintele care respectă Constituţia în litera şi spiritul ei. Voi demonstra ce am spus atunci, când m-am prezentat în faţa electoratului cu afirmaţia: vreau să reconectez preşedintele României la Constituţie. Dincolo de aceste lucruri, însă, cred că preşedintele României, prin viziunea cu care vine, trebuie să inspire naţiunea română, iar prin comportamentul public pe care-l va avea, să devină etalon al societăţii româneşti. Mulţumesc”.
21 decembrie 2014: Discurs ţinut de Klaus Iohannis, preşedintele României, în cadrul ceremoniei de depunere a jurământului de investitură în funcţie. „Lucrul bine făcut înseamnă că vom construi consens, dar consens nu doar în declaraţii, ci în acţiune, cu rezultate măsurabile. Înseamnă că periodic avem datoria de a veni în faţa românilor, de a comunica onest şi responsabil ce etape am parcurs, în ce stadiu suntem. Cât am făcut din ce ne-am angajat şi ce urmează mai departe. Aşa voi proceda eu în calitate de preşedinte”.
După cinci ani: Conferinţă de presă „extraordinară” la sediul PNL. Întrebare: care este cea mai mare realizare a acestui mandat? Răspuns după o scurtă reflectare: „înlocuirea puterii PSD-iste cu o putere pentru români”. Ulterior, Klaus Iohannis a adăugat şi… buna organizare a summit-ului UE de la Sibiu, care de fapt aparţinea guvernului Viorica Dăncilă. Cu un bilanţ de-a dreptul sălciu, în totală distonanţă cu ceea ce făgăduia românilor la ceremonia de depunere a jurământului de investitură supremă, după ce şi-a taxat anacronic rivalii politici ca „toxici” sau prin sintagma radicală „ciuma roşie”, literă de lege fiind nu respectarea Constituţiei, ci încălcarea ei, precum şi a deciziilor CCR, etichetându-şi contra-candidatul Viorica Dăncilă –votată de peste 2 milioane de alegători- că nu se califică democratic pentru o dezbatere publică, Klaus Iohannis îşi bate joc de inteligenţa românilor. N-are nimic notabil, dar absolut nimic, de raportat acestora. Singură şi tristă realitate. În politica externă a pus doar în aplicare ceea ce decideau alţii la Bruxelles sau Washington. Întrebare la conferinţa de presă „extraordinară” de la sediul PNL: cum comentaţi declaraţia preşedintelui francez, Emmanuel Macron, potrivit căreia NATO este în moarte cerebrală? Răspuns: este o afirmaţie foarte putermică, dar ne vom întâlni în decembrie, în cadrul NATO (n.r. summit-ul NATO) la nivel de şefi de stat şi vom discuta despre cum vom putea să facem să funcţioneze mai bine”. Pe plan intern a tolerat penibilităţile, cum le numeşte prof. univ. dr. Andrei Marga, în articolul „La braţ cu Musollini, Hitler & Company” pentru Cotidianul, care au înflorit în ograda lui. După primul mandat se poate spune cu probe peremptorii pe masă, ca la capătul unei demonstraţii în geometrie, că nu are cum să rezolve vreo problemă vitală a acestei ţări. Combinaţia de nepricepere, neoliberalism securistic şi autoritarism de turmă, pe care o reprezintă, va fi, sistematic, o ocazie de împotmolire. Klaus Iohannis nu este soluţia, ci parte a problemei. Multe lucruri nu le înţelege, iar când i se explică, cum a făcut-o CCR, rămâne rece. După cinci ani, Klaus Iohannis a convins: un mandat îi este suficient.