18 octombrie, Duminica Sfântului Apostol Pavel, considerat patronul iconografiei creștine

Creștinii ortodocși l-au prăznuit astăzi, 18 octombrie, pe Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. El s-a născut în Antiohia Siriei și l-a întâlnit pe Hristos în Teba Boeției. În acel loc se îngrijea de bolnavi, în calitatea sa de medic. Declarându-și credința în Iisus Hristos, și prin faptele sale, Sfântul Luca ajunge să se numere printre cei 70 de Apostoli. Împreună cu Sfantul Apostol Cleopa, L-a vazut pe Domnul inviat pe drumul catre Emaus (Luca 24). După Pogorarea Sfântului Duh, el s-a intors la Antiohia. Acolo l-a ajutat pe Pavel să vestească Evanghelia Domnului. Sfantul Luca a scris o Evanghelie si cartea Faptele Apostolilor, care erau adresate dregătorului Teofil. Evanghelia se remarca prin bogatia de pilde. Un total de 33 de parabole împodobesc Evanghelia Sfântului Luca. Dupa martiriul Sfantului Apostol Pavel, Sfantul Luca a predicat Evanghelia în Italia, Dalmatia, Macedonia și Grecia și este considerat și patronul iconografiei creștine, pictând primele icoane ale Maicii Domnului, purtând în brațe pe Hristos și prima icoană a Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Tot în această duminică, fiul văduvei din Nain a fost înviat. Hristos a făcut până acum multe minuni: a vindecat demonizaţi şi mulţi alţi bolnavi, dar nu a înviat nici un mort, aşa că lumea nu avea o imagine completă a puterii Lui. Trebuia deci să arate lumii nu doar că vindecă bolnavi, ci și că poate învia şi morţi, că nu are putere doar asupra celor vii, ci şi asupra celor morţi. Şi a considerat că acum a venit clipa potrivită pentru a arăta lumii puterea Sa. “Nu plânge!, i-a zis Hristos mamei (Luca 7, 13). Şi asta nu pentru că nu era bine să plângă, ci pentru că acum avea să-l vadă pe fiul ei din nou viu. Şi Hristos S-a apropiat de cel mort. Cei care-l duceau pe cel mort s-au oprit. Hristos l-a atins pe tânărul mort şi, fără să Se roage, fără să ceară ajutor de Sus (pentru că El Însuşi era Dumnezeu şi nu avea nevoie de ajutor divin), a vorbit mortului, aşa cum şi noi vorbim cu oamenii vii. Şi, ca să nu creadă nimeni că vorbeşte cu altcineva, i-a spus: Tinere, ţie îţi spun: Scoală-te! (Luca 7,14), şi a înviat mortul şi a început să vorbească. Atunci l-a luat de mână şi l-a dat mamei sale (Luca 7,15). Nu l-a lăsat să meargă singur la mama lui şi nici nu a spus altora să-l ducă, aşa cum a făcut în alte situaţii, când a dat poruncă să-l aducă pe orb lângă El (v. Luca 18,40). Inchipuiţi-vă această scenă frumoasă: Hristos ţinându-l de mână pe fiul înviat şi predându-l mamei sale văduve. Ca întotdeauna, Domnul e plin de omenie și milă. Transmiţând, în paralel cu această mişcare a Sa, şi mesajul plin de nădejde: „Eu sunt Domnul viilor şi al morţilor. Credeţi în Mine!” , titrează crestinortodox.ro