După scandalul dezinfectanţilor din spitale s-a decis ca documentaţia necesară aprovizionării cu produse biocide să fie bine definită. Totodată, cei din Sănătate promit măsuri ferme de autorizare şi verificare a acestor biocide. Astfel, fiecare produs biocid nou introdus pe piaţă va trebui analizat la două laboratoare acreditate. De asemenea, cele care există deja pe piaţă vor trebui analizate în termen de 120 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al ordinului sus-menţionat la un laborator acreditat. Mai grav este că ministrul Sănătăţii afirmă drept principala cauză pentru infecţiile nosocomiale, igiena mâinilor personalului medical. „Nu se spală pe mâini”! Cum, în mai toate secţiile spitaliceşti, mai ales la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova se internează peste numărul existent de paturi, deci peste limita prevăzută în autorizarea dată de DSP Dolj, este aproape imposibil să mai aşteptăm o rezolvare a situaţiei. Astfel, dezinfecţiile sunt simple bifări de activitate, că aşa o cere legislaţia!
Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice au emis Ordinul comun, prin care se stabileşte documentaţia de atribuire standard privind achiziţia de produse biocide. Acest ordin comun standardizează documentaţia necesară pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică de substanţe biocide derulate de către unităţile medicale şi alte instituţii care utilizează astfel de produse. Ordinul îmbunătăţeşte procesul de achiziţie prin prevenirea întârzierilor în iniţierea procedurilor de atribuire, prin responsabilizarea autorităţilor contractante în legătură cu conţinutul documentelor de licitaţie.
Pe hârtie, condiţii ferme de achiziţie
Autorităţile contractante au, acum, la dispoziţie fişa de date, precum şi caietul de sarcini cu specificaţiile pentru achiziţionarea produselor biocide. Este pentru prima dată când o asemenea documentaţie este standardizată şi utilizarea ei devine obligatorie. O comisie tehnică de experţi, specialişti cu competenţe în epidemiologie şi igienă, a lucrat la întocmirea caietului de sarcini standard. De asemenea, după publicarea ordinului în Monitorul Oficial, va deveni obligatorie achiziţia de produse biocide pe baza unui singur cod CPV.
Această măsură vine după ce, la începutul lunii septembrie, Ministerul Sănătăţii a adoptat măsuri stricte de autorizare şi verificare a produselor biocide. Toate produsele biocide din categoriile TP1 şi TP2 care care se găsesc pe piaţa românească şi au indicaţii de utilizare în unităţi sanitare vor fi supuse la teste de eficacitate în laboratoare acreditate la standarde europene. În continuare, Ministerul Sănătăţii lucrează la perfecţionarea reglementărilor în domeniu pentru a asigura atât disponibilitatea produselor biocide în spitale, cât şi calitatea acestora.
Degeaba are dreptate, dacă se opreşte la oratorie
Nu intrăm în detalii despre calitatea produselor HexiPharma. Deşi au fost folosite la spitalele din Craiova şi nimeni nu a ieşit din sălile de operaţii cu complicaţii provocate de slaba eficienţă biocidă a acestor produse. Rămâne de urmărit poate, dacă nu cumva pe acest fond al decizilor guvernamentale nu se deschide calea spre achiziţii de noi soluţii biocide de la furnizori ce doreau cu prea mare ardoare să pătrundă pe piaţa românească. Până atunci însă, ministrul actual al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, arată că cea mai gravă problemă la acest capitol din sistemul sanitar este chiar respectarea regulilor de igienă. „Problema infecţiilor nosocomiale este legată de multe alte lucruri. (…) Principala cauză pentru infecţiile nosocomiale este igiena mâinilor personalului medical. Nu se spală pe mâini. Problematica infecţiilor nosocomiale este o hârtie de turnesol. Ce s-a întâmplat la Colectiv, o hârtie de turnesol pentru sistemul nostru sanitar. Practic ne arată că nu respectăm reguli, că nu ne-am îngrijit de infrastructura sanitară, ne arată cum este câteodată tratat pacientul. Ne arată că pacientul nu este întotdeauna pus în centru sistemului sanitar”, a precizat ministrul Vlad Voiculescu.
Nu se respectă nicio regulă
Dincolo de aceste aspecte, să mai spunem că, spre exemplu la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, unde trei secţii – Neurologie, Diabet şi Endocrinologie – sunt închise temporar, gravitatea este dată şi de faptul că şefii de secţii internează cu mult mai mulţi pacienţi, decât le permite numărul de paturi alocat fiecărei secţii în parte. Se naşte un cerc vicios. Pe de o parte, nu mai poate fi igienizat salonul, pentru că sunt bolnavi foarte mulţi şi nu au unde să fie mutaţi temporar; pe de altă parte se dezechilibrează şi o realitate a necesarului de paturi din alte unităţi spitaliceşti, de vreme ce pacienţii internaţi peste limita aprobată de DSP Dolj sunt „trataţi” cu rabat de la calitatea actului medical, în timp ce, la alte spitale se propune închiderea sau diminuarea unor secţii din lipsa pacienţilor. Ne îndoim că dorinţa medicilor de a veni în sprijinul bolnavilor este unica motivaţie în a explica aglomeraţia din SCJU Craiova.
Categoric, influenţa şefilor de secţii de la SCJU Craiova, care provin din mediul universitar medical, au funcţii în diverse structuri profesionale de la nivel naţional este una impresionantă. Este o luptă a orgoliilor, a influenţei, dar mai ales o tendinţă tot mai accentuată de aviditate. Şi, credem, că ministrul Sănătăţii avea dreptate. Păi, dacă eşti medic chirurg, îţi trebuie câteva minute bune, numai să te speli regulamentar pe mâini, înainte de a intra în blocul operator. Mai plastic spus, cât să asculţi două melodii, cum afirmau odată medici reputaţi. Iar, dacă ai programate pe zi 8-10 operaţii, îţi cam trebuie o oră şi jumătate, numai să-ţi igienizezi mâinile! Cum unii dintre aceşti medici, la ora 14.00, sunt la cabinetele şi policlinicile private, unde au contracte ferme de colaborare, ce ar mai putea fi de spus, decât că întreg sistemul este pus de butuci de noi toţi!
Asistentele şi parada lor medicală prin cartier
Cât de cinici pot să fie managerii de spitale, încât să dea vina tot pe pacienţi, că ei sunt cei care ar întreţine focarele de infecţie din unităţile medicale? Dar se fac, că nu văd, cum studenţii de la UMF Craiova merg în costumaţia specifică prin oraş, de la un spital de altul. Nu mai vorbim de asistentele medicale. Unele dintre acestea fac ruta serviciu-domiciliu şi invers, în aceleaşi haine şi papuci în care îşi petrec fie o tură de zi, fie una de gardă. Ne-am fi aşteptat din partea ministerul Sănătăţii la măsuri concrete de respectare a regulilor de igienă în spitale, cu sancţiuni precise. Nu o să fie cazul! Ne trebuie doar spectacol. Cu orice preţ. Medici cu specializare în igienă ne precizează că, odată intrate bacteriile ce provoacă infecţii nosocomiale în pereţi şi în structura de rezistenţă a unui imobil-spital este inutilă orice modalitate de a mai „curăţa” locul.
