Nisipurile zburătoare din sudul Doljului iau avânt pentru că fie nu sunt bani, fie nu sunt specialişti care să anticipeze dezastrul iminent. Monitorizarea solurilor lipseşte cu desăvârşire. Despre strategii de acţiune împotriva deşertificării nici nu poate fi vorba. Ce contează că un centimetru de sol bun se creează în 300 sute de ani!
Solul este una dintre cele mai importante resurse ale civilizaţie, fiind responsabilă cu hrănirea populaţiei. La noi acesta ajunge, din păcate, din lipsa unor decizii strategice de lungă durată, doar o materie primă fără prea mare valoare. Zone întregi afectate de secetă în judeţul Dolj scot la iveală nu doar lipsa repunerii în funcţiune a sistemelor de irigaţii, ci și lipsa de investiţii în îmbunătăţirea calităţii solurilor. Din punct de vedere climatic, deşertificarea este urmărită prin intermediul staţiilor meteo. Greutăţii apar, însă, la monitorizarea fenomenului de aridizare prin Programul Naţional privind Realizarea şi Reactualizarea Sistemului Naţional şi Judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, realizat de O.C.P.A judeţene. „Lucrările de monitorizare a calităţii solurilor nu le mai efectuăm, pentru că nu sunt cuprinse în finanţarea publică. Au fost considerate cheltuieli cu investiţiile şi au fost tăiate”, ne-a precizat Dumitru Meilă, directorul Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Dolj. Mai mult, 16 structuri judeţene O.S.P.A. riscă falimentul, tot din cauza lipsei de finanţarea a activităţilor curente.
300 de ani pentru un sol bun
Potrivit specialiştilor O.S.P.A. Dolj, în judeţul nostru există aproximativ 140.000 ha de soluri nisipoase sau psamosoluri (cu fertilitate redusă). „Dintre acestea, aproape 85.000 de hectare sunt terenuri degradate în general din cauza relaţiei sol-climă şi a decopertării şi modelării terenurilor care favorizează deşertificarea”, a menţionat Dumitru Meilă. Cele mai problematice terenuri sunt în arealul Bistreţ – Ciuperceni – Piscu Vechi. Aici se manifestă aşa-numitele nisipuri zburătoare, dar şi în zone întinse din comunele de Bulzeşti, Argetoaia. „Un centimetru de sol bun se creează în 300 sute de ani!”, este avertismentul lui Dumitru Meilă.
Importăm cam tot ce cultivăm
Imaginile tot mai des întâlnite cu apa care bălteşte în zone plane înseamnă, spun specialiştii, tot o neputinţă a autorităţilor. „Nu se fac lucrări de subfoliere pentru a sparge argila şi a circula apa”, ne-a precizat Dumitru Meilă. Din acelaşi motiv: lipsa fondurile necesare. „Pe aliniamentul Sadova, canalele de desecare au fost înfundate şi localnicii şi-au creat căi de acces către propriile terenuri”, a punctat directorul O.S.P.A. Dolj. Dar, dacă de toate acestea nu ar fi vinovaţi doar localnicii, iată că, acum, apar şi consecinţele distrugerilor combinatului de îngrăşăminte Doljchim şi a producătorilor autohtoni de seminţe. „Combinatul Doljchim asigura, prin poziţia sa bine gândită, necesarul de îngrăşăminte pentru 470.000 de hectare de teren arabil în Dolj, 280.000 ha în Mehedinţi, peste 200.000 ha în Gorj şi alte 300.000 de hectare în Olt. Mai nou, importăm şi seminţele”, a punctat Dumitru Meilă.
Prudenţă faţă de noile culturi
Soluţiile pe care specialiştii le cred imediat aplicabile împotriva deşertificării în cazul comunităţilor locale, individual sau în ferme se bazează pe efectuarea lucrărilor minime ale solului, fertilizarea conform stresului de apă estimat, utilizarea sistemelor de irigaţii existente, adaptarea hibrizilor la condiţiile meteorologice în schimbare. „Atenţie sporită la folosirea culturilor noi, gen plante energetice, cum este cazul Paulownia. Astfel de culturi nu duc la îmbunătăţirea calităţii pământului, din contra, echivaleaza cu un tip de minerit al solului prin care se urmăreşte obţinerea unui profit cât mai mare, în timp foarte scurt şi fără a conserva resursele de sol”, atrage atenţia conducerea O.S.P.A. Dolj. În zonele de nisipuri fermierii s-au axat pe suprafeţe mici de cultivare, dar cu cheltuieli mari, în sisteme protejate sau parţial protejate: pepeni galbeni, pepeni verzi, tomate. „Grav este că oamenii au părăsit suprafeţe foarte mari din zonele agricole, pe care iniţial erau cultivate cereale, dar acum nu mai sunt productive”, a menţionat Dumitru Meilă.
La mila Cerului
Şedinţe, conferinţe, parteneriate, chemări la ordine şi nici un plan concret unitar de combatere a deşertificării Doljului. Fiecare responsabil îşi apără scaunul călduţ perorând că îşi desfăşoară activitatea în limitele legale şi că „ceilalţi” sunt responsabili. Până una, alta, pentru că tot suntem o ţară în care tunelul timpului istoric este la el acasă, nu am fost ocoliţi de o strategie la adresa deşertificării. Şi aici intră în scenă conducerea Bisericii Ortodoxe Române. „În această perioadă de secetă care afectează grav culturile agricole din întreaga ţară cu numeroase consecinţe asupra vieţii oamenilor, Patriarhia Română adresează un îndemn stăruitor ierarhilor, clericilor şi credincioşilor ortodocşi să intensifice rugăciunea pentru ploi liniştite, aducătoare de rod bogat al pământului, folositoare oamenilor şi vieţuitoarelor, conform îndrumărilor din Liturghier şi Molitfelnic”, se arată într-un comunicat emis de BOR. Ajută fiecare după putinţă!
VALENTIN CEAUŞESCU
