Un corigent la geografia Doljului: senatorul Florea Voinea

1
142

În luna martie a.c., senatorul PSD de Dolj – Circumscripţia electorală nr.17 – Florea Voinea a făcut o interpelare ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, şi comisarului general al Gărzii Naţionale de Mediu, Ovidiu Constantin Dăescu. Obiectul interpelării era următorul: „Acţiunile Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi ale Gărzii de Mediu cu privire la poluarea surselor de apă potabilă a comunelor Fărcaş şi Tălpaş din judeţul Dolj”. Cităm din conţinutul interpelării, altminteri minată de o necunoaştere supărătoare a geografiei zonei, dar şi a realităţii concrete privitoare la „poluarea surselor de apă”. „Comunele Tălpaş şi Fărcaş din judeţul Dolj se confruntă de nouă ani cu efectele deversării în râul Teslui a produselor reziduale rezultate de la Staţia de dezbenzinare care aparţine în acest moment companiei OMV Petrom. (…) Până la această dată, nici o echipă de control a Gărzii de Mediu nu a descins la faţa locului pentru a constata efectele poluării produse de activitatea OMV Petrom în această zonă”. Cum senatorul Florea Voinea şi-a exprimat dorinţa de a primi răspunsul scris şi oral, spre a se edifica exhaustiv, doleanţa i-a fost parţial îndeplinită, parvenindu-i cu operativitate prin adresa nr. 1356/RP/12.04.2013 a Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, sub semnătura Rovanei Plumb. Şi iată câteva din precizări: Pârâul Teslui nu ajunge în comunele Fărcaş şi Tălpaş, pârâul din această zonă numindu-se Plosca. Staţia de dezbenzinare a OMV Petrom din Craiova nu este amplasată în zona acestor localităţi şi este dezafectată din anul 2012, în prezent funcţionând doar Staţia de compresare. (…) Cu ocazia controlului comun efectuat de reprezentanţi ai ISU „Oltenia” Dolj, Instituţiei Prefectului, APM Dolj, GNM Dolj, DSP Dolj, SGA Dolj, în prezenţa reprezentanţilor OMV SA, executat în baza ordinului prefectului de Dolj din 15 octombrie 2010, la batalul de şlamuri petroliere Vârteju, s-au făcut unele constatări. (…) Activitatea de depozitare fluid de foraj şi de tritus a fost sistată prin avizul de mediu din 6 septembrie 2007. În prezent nu se mai desfăşoară activităţi de depozitare, craterul fiind plin cu apă din freatic şi precipitaţii. În urma analizelor de laborator a rezultat că apa din crater este mai curată decât apa din fântâni”. Nu mai inserăm alte detalii din răspunsul pertinent şi documentat al ministerului de resort. Relevăm altceva: senatorul de Dolj Florea Voinea nu cunoaşte geografia judeţului şi nici a zonei arondate Circumscripţiei nr. 17. Tesluiul nu este râu, ci pârâu şi se varsă în Olteţ, motiv pentru care aparţine bazinului hidrografic Olt. Pârâul Plosca se varsă în Amaradia şi aparţine bazinului hidrografic Jiu. Aceste noţiuni de geografie se învaţă la şcoala generală. Confundând cursurile de apă interioare care au legătură cu Doljul, râul cu pârâul – bine că n-a adus prin părţile locului Vedea şi Teleormanul – senatorul Florea Voinea s-a expus ridicolului impardonabil, fapt de neînţeles, pentru că în tinerea sa „revoluţionară” a făcut şi muncă de teren. Interpelarea sa, aşa cum a fost construită, pare una adresată… Radio Erevan. Şi stârneşte râsul. Consecvent cu sine, senatorul Florea Voinea, originar din Maglavit şi animat de patriotism local, a adresat, în şedinţa Senatului din 25 martie 2013, o interpelare şi ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Coman Şova, având ca obiect „situaţia finanţării lucrărilor de reabilitare pentru drumul naţional Craiova-Calafat”. Răspunsul i-a sosit câteva zile mai târziu şi inserează următoarea justificare: „Pentru contractele «Lucrări de reabilitare DN 56 Craiova-Galicea Mare» şi «Lucrări de reabilitare DN 56 Galicea Mare-Calafat» bugetul alocat pentru execuţia de lucrări în 2013 este zero lei”. Se conchide că execuţia lucrărilor va fi întârziată. Că senatorul Florea Voinea nu cunoştea aceste realităţi, hazardându-se într-o interpelare lipsită de sens, nu atestă altceva decât că este… cam de prisos sau, mai bine zis, la număr prin Senatul României. Şi preferabil ar fi să cultive tăcerea.

1 COMENTARIU

  1. In comunele Talpas si Farcas situatia este mult mai grava…si autoritatile judetului o cunosc! Tanza fretica este afectata de apa sarata folosita in exploatarea petroliera de aici de-a lungul vremii si apa din fantanile care mai exista nu poate fi folosita nici la spalatul rufelor. In Talpas mai exista un singur izvor(cu apa pe care greu o poti numi potabila) din care oamenii beau si isi adapa vitele. Numai ca, multi prunci au ajuns la spital dupa ce au consumat aceasta apa. Sarace sate bogate ! De zeci de ani poarta povara bogatiei din adancul pamanturilor lor ! Si, culmea ironiei, gazele ce se extrag cu sondele ce se afla in curtile lor, ajung oriunde altundeva in tara, numai la sobele lor nu!

Comments are closed.