Aproape 50.000 de vizitatori străini au intrat, anul trecut, prin Punctul de Trecere a Frontierei de la Calafat, în timp ce peste 30.000 de români au ieşit din ţară prin municipiul de pe malul Dunării. Şi de o parte, şi de alta, cifrele vor creşte considerabil, spun autorităţile locale de aici, asta datorită construcţiei podului de peste bătrânul fluviu, care va facilita trecerea între Calafat şi Vidin şi, mai departe, să fie creată o legătură bună între podul de peste Dunăre şi portul grecesc Salonic.
Timpul de traversare, costurile mai reduse, precum şi investiţiile ce se vor realiza în imediata apropiere a podului sunt argumentele pe care se bazează întreaga comunitate din Calafat când vine vorba de dezvoltarea turismului, din care cu toţii speră să câştige. Dacă în cele patru capitale din Europa traversate de Dunăre potenţialul fluviului este excelent folosit în scopuri turistice, a venit timpul ca şi micuţul nostru oraş să uziteze de toate „armele” din patrimoniul economic, cultural şi turistic. Pentru că oraşul rozelor, al castanilor şi stejarilor seculari, aşa cum mai este cunoscut Calafatul, a fost până acum insuficient dezvoltat şi promovat.
“Da, este frumos, este atractiv pentru aceia care poposesc o zi-două şi pleacă mai departe, pentru cei care s-au săturat de aglomeraţie şi vor linişte, pentru cei care vor un petic de plajă fără fiţe. În schimb, pentru noi, cei care stăm zi de zi aici, e destul de banal şi trist. Ar avea atât de multe de oferit, dar încă nu oferă. Nu e ajutat să se dezlănţuie”, spune Iulia Enceoiu, o tânără de 17 ani. Părerea ei nu este întâmplătoare şi deloc lipsită de importanţă. Ea, ca toţi cei de vârsta ei, este, aşa cum adesea se spune, pilonul pe care se va clădi viitorul oraşului.
Obiective pentru toate vârstele
Autorităţile de aici spun că în prezent se lucrează la o Strategie locală privind dezvoltarea turismului în zonă, iar varianta finală a acesteia va putea fi consultată începând cu toamna anului 2011. Obiective precum Muzeul de Artă Calafat, plaja Başcov, Bisericile „Sfântul Nicolae”, „Adormirea Maicii Domnului” sau „Izvorul Tămăduirii”, numeroasele monumente istorice care amintesc de Războiul de Independenţă de la 1877, cele opt parcuri, Stadionul Municipal Calafat, punctul de recreere Ostrovul Mare, Tabăra Naţională de Folk sau Tabăra „Danubiu” pot fi promovate cu succes în faţa turiştilor, fie ei tineri sau vârstnici.
„La Calafat n-am mai fost din tinereţe, dar mi-ar face plăcere să-l revăd. Nu ştiu ce mai e de văzut, am auzit totuşi că au făcut frumos satul de vacanţă, Başcovul. E aproape de noi, cred că e şi mai ieftin, cred că ar merita un drum până acolo”, este de părere Ileana Stanciu, proaspăt pensionară, din Craiova.
„Plusurile”, anulate de „minusuri”
Conform unei analize SWOT (o tehnică prin care se pot identifica punctele tari şi slabe şi se pot examina oportunităţile şi ameninţările unui proiect, ale unei acţiuni, şi care poate fi utiliză ca element de realizare a unui bilanţ), realizată la nivelul municipiului Calafat, punctele tari pe care autorităţile locale pot miza în domeniul turismului sunt fluviul Dunărea, cu varietate sa de ecosisteme, condiţiile naturale adecvate pentru practicarea de activităţi turistice în aer liber, existenţa unei arii protejate „Natura 2000”, un areal pretabil pentru practicarea pescuitului, dată fiind varietatea de specii acvafaunistice, existenţa unui sistem de protecţie împotriva inundaţiilor – care, paradoxal, e amintit şi la categoria „punctelor slabe” –, a infrastructurii de cale ferată, a celei rutiere. În plus, în zonă nu sunt poluatori industriali majori.
„Toate aceste obiective pot fi valorificate, avem deja în lucru o strategie locală în acest sens şi în toamnă publicul larg o va putea consulta. Sunt prielnice creşterea interesului în vederea protejării resurselor naturale, accesarea fondurilor structurale în vederea protejării mediului, avem posibilitatea realizării de împăduriri”, spune primarul din Calafat, Mircea Guţă.
Turismul transfrontalier, lozul cel mare
În ceea ce priveşte punctele slabe în domeniu, acestea sunt puse pe seama deşertificării şi, aşa cum spuneam mai sus, pe sistemele de protecţie împotriva inundaţiilor, sisteme care s-au degradat de-a lungul timpului, ca, de altfel, şi căile de acces din municipiu. Tot aici intră şi insuficienta dezvoltare a infrastructurii de petrecere a timpului liber şi inexistenţa acţiunilor de promovare turistică a oraşului, mai ales agenţiile de profil lipsesc cu desăvârşire. Nici la capitolul serviciilor de închiriere de ambarcaţiuni mici pentru pescuit Calafatul nu stă deloc bine.
În plus, Dunărea este ameninţată de poluarea cauzată de deversările necontrolate şi cele accidentale, în timp ce habitatele naturale sunt perturbate din cauza dezvoltării economice, dar şi de „neimplicarea cetăţenilor în problemele de protecţie a mediului”, mai spune edilul din Calafat. O discuţie aparte o reprezintă dezvoltarea turismului transfrontalier. Acum, se urmăreşte realizarea unui proiect care vizează reabilitarea în scop turistic a malului Dunării.
„În acest moment administraţia locală dispune de o documentaţie tehnico-economică, urmând să fie găsită finanţare pentru implementarea proiectului”, precizează Mircea Guţă. „Turismul transfrontalier este o oportunitate, în condiţiile în care nu mai există frontiere şi îi redescoperim pe vecinii noştri bulgari. Calafatul şi Vidinul, aşezate faţă în faţă pe cele două maluri ale Dunării, pot fi din nou două cetăţi fără frontiere. Aşa cum am mai spus de nenumărate ori, eu văd Calafatul prins în itinerarul turiştilor”, este de părere preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
Germanii şi austriecii, interesaţi de construcţia de pe malul Dunării
Podul între oraşele Calafat şi Vidin, aflat în construcţie, va face zona mai atractivă pentru investitorii din Germania şi Austria, crede şi Dirk Aner, şeful Direcţiei Generale de Dezvoltare Regională la Comisia Europeană. Potrivit Agerpres, Aner şi premierul bulgar Boiko Borisov au inspectat, ieri, şantierul podului, iar acesta din urmă a spus că proiectul, care a fost pe cale să eşueze, a fost salvat datorită Comisiei Europene, care a acceptat solicitarea guvernelor bulgar şi român de a fi prelungit termenul-limită de realizare a proiectului, finanţat prin programul de preaderare ISPA. Premierul a mai spus că urmează să fie construit un drum cu patru benzi care să lege oraşul Vidin de capitala bulgară Sofia şi o autostrada între Sofia şi graniţa cu Grecia, scopul fiind crearea unei bune legături între podul Calafat-Vidin şi portul grecesc Salonic.
Finanţarea accesului de pe malul românesc este asigurată de Uniunea Europeană, prin programul ISPA, cu 34 milioane de euro, şi bugetul de stat al României, cu 33 milioane de euro. În momentul de faţă, România şi Bulgaria sunt legate de un singur pod pe toată lungimea porţiunii comune a Dunării – 470 km. Acesta se află între Giurgiu şi Ruse şi a fost inaugurat în anul 1954.
