„Elevii sunt foarte mândri de şcoala în care învaţă!”

0
1093

Colegiul Naţional „Elena Cuza”, una dintre şcolile galonate din Craiova, va împlini, peste doar câteva zile, venerabila vârstă de 180 de ani, dedicaţi în întregime învăţământului liceal. Ieri, pe holurile şcolii şi în cancelarie se simţea agitaţia organizatorilor care puneau la punct ultimele detalii pentru festivităţile de amploare din următoarele zile. Cel mai aşteptat moment este dialogul emoţionant al generaţiilor. Actualii elevi, premianţii de astăzi, îşi vor da întâlnire cu absolvenţii de peste ani, care au studiat în aceleaşi bănci, au trăit cu aceleaşi emoţii strigarea catalogului, iar acum sunt adevărate personalităţi care pot să semneze în Cartea de Onoare a colegiului.

 

– Domnule director Mircea Năstase, vor fi două zile de sărbătoare pentru Colegiul Naţional „Elena Cuza”, iar uitându-ne pe program observăm că sunt multe lucruri frumoase, personalităţi din viaţa socială şi culturală care vor onora cu prezenţa aici. 

– Fiecare cifră rotundă de aniversare a unei unităţi şcolare nu face altceva decât să evidenţieze etapele care au fost parcurse, rezultatele care au fost obţinute şi, de ce să nu recunoaştem, o cinstire a celor care au slujit învăţământul de când a existat acea şcoală şi până în prezent. În Colegiul Naţional „Elena Cuza”, din 2004, de când sunt conducătorul acestei instituţii, am sărbătorit cu mare fast 175 de ani şi, acum, 180. Asta nu înseamnă că atunci când nu au fost cifre rotunde nu am sărbătorit. Dar manifestările nu au avut amploarea aceasta. Am încercat să marcăm Zilele şcolii pentru a transmite generaţiilor de elevi că ziua liceului este pe 21 mai, iar patronul spiritual al şcolii este Elena Cuza, aşa cum spunea cronica, cea mai educată şi importantă femeie a epocii. Este şi unul din motivele pentru care, în 1909, directoarea de atunci, doamna Smaranda Celarianu, a decis împreună cu colectivul de conducere să personalizeze şcoala, numind-o Liceul de Fete Internat „Elena Cuza”.

„Am încercat să păstrez tradiţia şcolii”

– Ştim că este o şcoală foarte bună, cu rezultate excelente, datorită acestui fapt şi sărbătoarea este una deosebită acum. Ce puteţi să ne spuneţi privind aceste performanţe?

– Trebuie să recunosc că am urmărit două lucruri foarte importante. În primul rând am încercat să păstrez tradiţia şcolii, şi mă refer la cele două mari profile pentru care „Elena Cuza” a fost recunoscută ca şcoală în Dolj şi în ţară. Şi anume, profilul Filologie pentru studierea limbilor moderne şi profilul de Ştiinţe ale naturii, noi fiind consideraţi o pepinieră a facultăţilor de Medicină din Craiova şi din ţară. Reamintesc că „Elena Cuza” între 1975 şi 1980 a fost printre singurele cinci şcoli din ţară în care toate materiile se studiau în limba franceză. Aşadar, aici, tradiţia cu studierea limbii franceze este una care se păstrează. Primele directoare ale acestei şcoli au fost o profesoară de germană şi două de franceză. Liceul s-a născut ca pension pentru fetele de boieri şi e limpede că studierea limbilor moderne a fost una dintre priorităţi. Ce am reuşit să fac în plus – am introdus studierea limbii spaniole în regim bilingv, cu acceptul profesorilor şi al Consiliului de Administraţie, şi am transformat profilul de bilingvă germană, dintr-unul modest, într-unul cu rezultate deosebite, în sensul că şcoala permite susţinerea examenului de limba germană la nivel european şi această diplomă este un paşaport pentru toţi elevii care vor să studieze în universităţile din Germania.

– Deci se studiază intensiv limbile franceză, germană, engleză, acum şi spaniola. Ştim că există şi posibilitatea de a urma  un curs de limba chineză…

– În 2012, în urma unui parteneriat cu Institutul Confucius de Beijing şi la solicitarea comitetului de părinţi al şcolii, am încercat să vedem dacă limba chineză prinde. Din luna septembrie a anului trecut avem o tânără profesoară care, timp de un an, a făcut dovada unui profesionalism deosebit. Cei aproape 100 de elevi care au studiat limba chineză sunt foarte încântaţi şi determinată să urmeze acest curs. Chiar mâine (n.r. – astăzi) vor pleca la Olimpiada Naţională de Chineză de la Braşov. Sunt cinci elevi care au fost selectate şi vor merge la concurs direct, pentru că limba aceasta se studiază în puţine şcoli, la noi, la două şcoli din Bucureşti şi într-o şcoală din Braşov.

Şase olimpici naţionali provin de la Colegiul Naţional „Elena Cuza”

– Pentru că se vorbeşte despre prestigiul acestui colegiu, cât de buni sunt totuşi elevii care învaţă aici?

– În 2012, aveam şase olimpici naţionali de la premiul I şi până la premiul special şi menţiuni. Avem un premiu I la Limba spaniolă, prin Cârstea Denisa, care se regăseşte şi acum, în clasa a XII-a cu premiul II. Am avut un premiul II la Germană cu Horcea Mădălina Diana, o elevă deosebită care, la acel certificat de DSD, a obţinut maximum de punctaj şi ataşatul cultural al Ambasadei Germaniei la Bucureşti chiar a felicitat-o pe ea şi şcoala pentru rezultatul deosebit, pentru că era prima persoană – vorbitoare de limbă română, nu de limba germană – care reuşea această performanţă. Să iei punctajul maxim în condiţiile în care numai Sibiul, Mediaşul, Timişoara, Clujul, unde se vorbeşte din familie limba germană, era o performanţă. I s-a oferit o bursă de 40.000 de euro şi acum este la studii în Germania. La spaniolă am avut şi două menţiuni, două premii speciale. Anul acesta, până în prezent, avem două premii II, la spaniolă şi la engleză, un premiu III la spaniolă. Am avut o mare satisfacţie: am obţinut primele trei locuri la judeţ la Matematică, pentru clasa a XI-a. Cea poziţionată pe locul I, Popescu Andra, a mers la Olimpiada Naţională de Matematică, nu a luat nici premiu şi nici menţiune, dar a luat un onorabil loc 15. Ca să fii pe locul 15, pe ţară, eu zic că este o performanţă, în contextul în care Colegiul Naţional „Elena Cuza” e recunoscut pentru limbile moderne şi pentru ştiinţele naturii. Eu consider că e o mare performanţă, meritul este integral al profesorului de la clasă, Cristi Chisăr, şi al elevei respective. De asemenea, mai avem un rezultat bun al unei fete de la profilul Matematică-Informatică, intensiv Informatică, care a participat la Olimpiada Naţională de Limba română. Asta înseamnă că profesorii tratează foarte serios pregătirea copiilor, indiferent de profil.

– Şi profesorii au meritul lor…

– Vă daţi seama că astfel de rezultate nu poţi să le obţii fără o calitate umană deosebită a dascălilor şcolii, profesori devotaţi care îşi sacrifică timp, energie pentru a fi implicaţi în proiectele şi activităţile şcolii. Avem activitate de luni până luni, fără nici un fel de exagerare. Şi asta pentru că, în fiecare săptămână, de luni şi până vineri, este programul şcolar, iar sâmbăta şi duminica sunt tot felul de cursuri de formare pentru profesori şi pentru pregătirea elevilor. Totul este extrem de bine organizat, toţi profesorii din fiecare catedră sunt implicaţi. Avem pregătiri suplimentare pentru elevii din clasele terminale, a VIII-a şi a XII-a, deci foarte multe activităţi care nu se pot face decât cu oameni de calitate didactică, pedagogică, metodică.

Invitaţi de seamă la festivităţi

– Schimbând puţin registrul şi trecând la partea materială, cât de dificil a fost să reabilitaţi aceste corpuri de clădiri, fiind vorba totuşi de o şcoală cu o vechime apreciabilă?

– Este o poveste interesantă cu modernizarea şcolii. Când am ajuns manager, tot corpul central, adică jumătate din tot patrimoniul şcolii, era introdus pe un proiect al Băncii Mondiale la care nu se făcuseră paşi importanţi, ci doar era inclus pe o listă. Nu exista nici un studiu şi mi-am pus întrebarea firească ce se va întâmpla cu restul şcolii? Meritul de a-mi da nişte informaţii utile şi la timp este al doamnei Bogheanu (n.r. – Marinela Bogheanu, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia). Ea mi-a spus să fac un studiu de fezabilitate pentru ceea ce nu este inclus în proiectul cu Banca Mondială şi, din 2007, s-au deschis axele de finanţare pe POR. Am reuşit să accesăm aceste fonduri, e vorba de aproximativ 2,5 milioane de euro cu care am modernizat o mare parte din şcoală: opt săli de clasă, sala de sport, sala de festivităţi, cantina şi internatul. Pe toate le-am reabilitat şi modernizat după cerinţele europene. Sălile de clasă dispun de video-proiector, laptop, imprimantă color, ecran electric pe care se proiectează şi tablă pe care se scrie cu markerul, nu cu creta. Sala de festivităţi, din punctul meu de vedere, rivalizează cu cea a Teatrului Liric. I-am mărit capacitatea, de la 200 la 300 de locuri, deschizându-i balcoanele care înainte erau folosite ca magazii. Copiii chiar păstrează curate aceste spaţii şi asta nu poate decât să mă bucure.

– Revenind la momentul de sărbătoare, ce aşteptări aveţi de la aceste festivităţi pe care le-aţi organizat cu atâta minuţiozitate? Credeţi că o să „prindă” la elevi?

– E un punct în program care mie îmi e foarte drag, dialogul acesta între generaţii. Vreau ca elevii noştri care vor fi prezenţi să vadă că nu e o noutate stresul pe care ţi-l conferă prezenţa unui profesor în clasă… Mizez şi pe prezenţa de spirit a actualilor elevi şi a celor vechi, pe invitaţii noştri de seamă, domnul Adrian Cioroianu, doamna Ileana Vulpescu, prorectorul Facultăţii de Medicină, Andrei Tică, decanul Facultăţii de Filologie, Nicu Panea, profesorul universitar Bianca Predescu, care este extrem de ataşată de şcoală, domnul Mircea Canţăr care a studiat aici. Mă aştept ca actualii elevi să vină cu întrebări, vor vorbi şi despre rezultatele lor. Vreau să spun că nu am regizat nimic, pentru că m-am gândit să fie o chestiune absolut inedită, vreau să văd reacţiile lor. Sunt tare curios şi sper să fiu la fel de mândru la finalul acestor dezbateri.

– Că tot a venit vorba de mândrie, elevii actuali mai sunt aşa de mândri de şcoala lor?

– Elevii sunt foarte mândri de şcoala în care învaţă! Poţi sesiza asta şi din faptul că poartă vestimentaţia reprezentativă. E uniforma pe care ei şi-au ales-o, deci au toate motivele să o respecte. Într-o perioadă, patru-cinci profesori, printre care şi eu, luasem şi noi echipamentul acesta. Dar elevii noştri poartă uniforma şi asta ne face să credem că sunt mândri că aparţin acestui liceu cu o tradiţie de 180 de ani de învăţământ.