Jurnalistul Liviu Avram a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că Tribunalul Bucureşti a decis transmiterea către CCR a sesizării sale privind excepţia articolelor din lege privind numărul necesar de semnături pentru un candidat independent şi organizarea alegerilor locale într-un singur tur. Decizia Tribunalului Bucureşti vine în cadrul unui proces deschis de jurnalist, care şi-a depus candidatura la Primăria Capitalei, ca independent, tocmai pentru a putea ridica excepţia de neconstituţionalitate asupra legii.
„La pronunţare (în şedinţa de sâmbătă-n.r.) instanţa a spus că sesizează CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a articolului 50, alineatul 2 (Legea 115/2015-n.r.) şi 101, alineatul 2, înţeleg de aici că instanţa a reţinut că şi articolul privind alegerea primarilor într-un singur tur ar fi neconstituţională. Decizia finală rămâne a CCR”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Liviu Avram, jurnalist la “Adevărul”.
Liviu Avram a explicat cadrul procesual care i-a permis să aducă în atenţia CCR articole din legea 115/2015, declarându-se revoltat de felul în care întreaga clasă politică abordează alegerea primarilor într-un singur tur. “M-a revoltat maniera în care întreaga clasă politică a abordat problema alegerii primarilor într-un singur tur şi a trebuit să îmi creez un cadru procesual ca să aduc această chestiune în faţa CCR după ce am văzut că preşedintele Iohannis care putea să o facă şi avea argumente să o facă nu a făcut-o. Şi atunci, am căutat în lege un articol care să poată fi contestat cât mai repede după ce se declanşează mecanismul electoral în aşa fel încât CCR să aibă timp să se pronunţe până la alegeri şi legea să fie corectată”, a spus Liviu Avram.
Astfel, Liviu Avram şi-a depus candidatura pentru funcţia de primar general al Capitalei, depunând o listă cu doar trei semnături de susţinere, demers care i-a permis să aducă în atenţia CCR articolul 50, alineatul 2 (Legea 115/2015-n.r.), cerând în aceeaşi sesizare şi extinderea controlului CCR asupra articolului 101, alineatul 2 care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.
„Am găsit temei de neconstituţionalitate şi în articolul care impune un anume număr de semnături pentru candidaţii independenţi. Pentru municipiul Bucureşti mi-a rezultat că se cer 18.000 de semnături şi am folosit ca precedent decizia CCR din februarie 2015 care a spus că 25.000 de mii de semnături pentru înfiinţarea unui partid este o cerinţă excesivă. Parlamentul a luat act de acea decizie şi a spus că se pot înfiinţa partide doar cu trei semnături de susţinere. Luând ca model ceea ce a decis Parlamentul, am depus o candidatură pentru funcţia de primar general al Capitalei, doar cu trei semnături, ca fiind singurul reper legal de care m-am putut agăţa ca să demonstrez că şi 18.000 este mult, ca şi 25.000, presupunând un efort logistic similar”, a exlicat Avram.
Liviu Avram a mai spus că a cerut extinderea controlului CCR şi asupra alegerii primarilor într-un singur tur, afirmând că cei care candidează independent trebuie să îndeplinească condiţii exigente de reprezentativitate, în timp ce pentru cei aleşi legea coboară sub standardul constituţional criteriul de reprezentativitate. „Aceasta a fost excepţia pe care am ridicat-o în mod direct pentru că, în acest moment al procesului electoral, atât se putea face, dar am cerut în aceeaşi procedură extinderea controlului CCR şi asupra alegerii primarilor într-un singur tur pe considerentul că nouă, candidaţilor, ni se cer condiţii foarte exigente de reprezentativitate când ne depunem candidaturile, dar în aceeaşi lege se coboară sub standardul constituţional criteriul de reprezentativitate pentru cel care va fi efectiv primar. Demonstrez cumva în cadrul excepţiei că alegerea primarilor într-un singur tur nu generează primari reprezentativi aşa cum cerere Constituţia”, a explicat jurnalistul Liviu Avram.
Acesta a spus că demersul PNL privind invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a alegerilor locale într-un singur tur de scrutin a fost „greşit îndreptat”. “Demersul liberalilor a fost greşit îndreptat. Ei au atacat HG de stabilire a datei alegerilor care nu are nicio legătură cu alegerile într-un singur tur sau două. (…) Eu am început tot la Curtea de Apel un demers similar cu al liberalilor, (…) dar am atacat HG privind calendarul alegerilor pentru că abia aceea hotărâre pune în aplicare prevederi ale legii pe care eu le socotesc neconstituţionale. Acolo se face trimitere exact la articolul 101”, a mai spus Liviu Avram.
Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, plângerea formulată de PNL pe tema organizării alegerilor locale în două tururi de scrutin, hotărârea nefiind definitivă.
