Rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, autor a numeroase cărţi având ca subiect istoria filosofiei moderne şi contemporane, filosofia politică şi filosofia religiei, laureat al Premiului Herder în anul 2005 şi fost ministru al Educaţiei între 1997 şi 2000, prof. univ. dr. Andrei Marga a conferenţiat, ieri, la Craiova, pe tema „Încotro se îndreaptă România?”. Cunoscutul om de cultură a răspuns, astfel, invitaţiei la „Întâlnirile SpectActor” ale Teatrului Naţional „Marin Sorescu” – o serie de dezbateri pe diverse teme, iniţiate în februarie 2010, care i-au adus până acum în faţa publicului craiovean pe academicienii Răzvan Theodorescu şi Solomon Marcus, actorii Ion Caramitru şi Radu Beligan, scriitorii Gabriela Adameşteanu, Varujan Vosganian şi Matei Vişniec. „Personalitate a gândirii şi filosofiei europene”, cum i s-a adresat şi moderatorul întâlnirii de ieri, Nicolae Coande – secretar literar al TNC, Andrei Marga a vorbit despre abdicarea intelectualilor, despre patologia democraţiei româneşti, criza internă şi declinul instituţional, despre neînţelegerea noii constelaţii internaţionale şi lipsa unei viziuni a guvernanţilor – de toate acestea depinzând, în opinia domniei sale, evoluţia ţării noastre. Concluzia? România este în cea mai gravă criză a ei din istoria modernă şi, „dacă nu va face o cotitură politică, vor urma o prăbuşire economică, instituţională şi poate chiar una mentală”. La final, invitatul a răspuns la numeroase întrebări adresate de public, vizând îndeosebi spaţiul politic şi educaţional.
În încercarea de a răspunde la întrebarea „Încotro se îndreaptă România?”, profesorul Andrei Marga a plecat de la diagnoza dată de doi istorici, Dinu Giurescu şi Florin Constantiniu, pe care îi consideră „cei mai competenţi istorici de pe scena românească, la această oră”. «Primul afirmă că România se îndreaptă spre destrămare destul de rapid, cel de-al doilea spune că România e Burkina Faso a Europei la această oră, că este o lume de hoţie, ticăloşie şi nevolnicie. Nu cred că sunt diagnoze mai alarmante. Aşa stau lucrurile, oare?», s-a întrebat… retoric invitatul „Întâlnirilor SpectActor”. Andrei Marga a detaliat, apoi, coordonatele discuţiei despre direcţia României, în accepţiunea sa.
„La noi există o abdicare a intelectualilor”
«Este clar că la noi există cel puţin o abdicare a intelectualilor. Nu este nouă, dar asta nu scuză lucrurile… Aici aş aduce în discuţie cea mai obiectivă analiză, făcută în ’45 şi publicată de militarul şi ziaristul britanic Hugh Seaton-Watson. El spunea că românii sunt cel mai talentat popor al regiunii – şi o spunea cu toată sinceritatea, dar adăuga: „Toate trăsăturile menţionate, mizeria ţăranilor, brutalitatea birocratică, educaţia falsă şi o clasă privilegiată, căreia îi lipseşte orice simţ al responsabilităţii sociale, ai cărei membri cei mai brilianţi au fost gata să-şi trădeze de la o zi la alta principiile în schimbul unei primiri la liderul suprem, toate acestea au existat în România mai mult decât în alte ţări din jur”. Şi concluzia lui: „Democraţia nu poate înflori în astfel de condiţii”. Se pune întrebarea: stăm astăzi altfel? Se interesează intelectualii foarte mult de mizeria ţăranilor, de calitatea birocraţiei, de alte lucruri? Nu cumva se repetă istoria, nu cumva problema a rămas? Se pune această întrebare pentru că în societăţile moderne târzii sistemul politic e cel care conduce, dar înăuntrul lui intelectualii sunt motoarele. Iar de calitatea intervenţiei intelectualilor depinde şi soarta altora», a afirmat Andrei Marga.
„Patologia” democraţiei româneşti
Referindu-se la situaţia democraţiei româneşti, rectorul universităţii clujene a reamintit că, la finalul lui 2008, „The Economist” arăta că România va suferi „din cauza incompetenţei celor care decid”, în 2009 Comisia Europeană spunea că România este „în vecinătatea incapacităţii de administrare proprie”, în 2010 Banca Mondială adăuga că bugetul României e făcut „după ureche”, iar recent, la Washington, s-a evidenţiat că „România este în faţa falimentului economic”. „Şi mai grav este, după părerea mea, declinul instituţional al României”, a spus Andrei Marga, adăugând: «Se poate vorbi de o întreagă patologie a democraţiei româneşti. De pildă, la noi se guvernează prin antagonizare, dar asta nu dă rezultate. Apoi putem vorbi de fuga de răspundere – în continuare nu vedem în România pe cineva să-şi asume răspunderea a ceea ce se întâmplă –, de faptul că avem Constituţie, dar n-avem constituţionalism; o altă maladie e mitul „Guvernului tare”, în loc să îmbrăţişăm mitul Guvernului competent, salvator în orice situaţie. În plus, la noi e o concepţie greşită asupra legilor – se consideră că ele sunt instrumente ale puterii, nu nişte raporturi de reciprocitate din societate».
În acelaşi context, Andrei Marga a atras atenţia că „nu se înţelege deosebirea dintre legalitate şi legitimitate” şi că „se confundă democraţia cu democraţia aritmetică – adică se crede că legea e bună dacă ai un vot în plus în Parlament, ori aşa ceva nu e acceptat în nici o democraţie, de aceea în alte ţări o lege se filtrează de câteva ori”. Totodată, a afirmat că „România nu şi-a putut clarifica încă legătura dintre democraţie şi valoarea profesională a reprezentanţilor”, iar „aducerea sistematică în scenă, la deciziile cruciale, a unor oameni necalificaţi şi corupţi costă”.
„Trăim criza internă a României”
Referindu-se la criză, Andrei Marga a remarcat că „nici un economist nu a tras semnalul de alarmă că s-ar putea ajunge într-o asemenea situaţie” şi a vorbit despre „criza internă a României: criza de resurse financiare foarte acută, criza economică, criza sistemului instituţional, criza personalului de conducere – pentru că România este condusă totuşi diletant, şi, în sfârşit, criza de motivaţie”. „România trebuie să vină la o analiză a crizei, care ar arăta cine a luat deciziile care au dus la criză. Ori asta e periculos pentru cei ce decid la această oră. Oricum, abordarea crizei a fost, este şi rămâne greşită. România în loc să reacţioneze dilatând activităţile, a mers pe comprimarea producţiei şi aşa modestă. În multe ţări măsurile anticriză au vizat consolidarea veniturilor, România a mers, exact invers, pe tăierea lor. În diverse ţări există o strategie propriu-zisă de ieşire din criză, în România încă se bâjbâie”, a spus Marga.
Noua constelaţie internaţională, ignorată „cu consecinţe dramatice”
Evoluţia României depinde şi de noua constelaţie internaţională, iar România s-a trezit în faţa unei situaţii noi, spune profesorul Andrei Marga, pe care, vizibil, conducerea ei nu o înţelege: „Nu se înţelege că s-a deplasat clar puterea economică în lume spre Asia de Sud-Est. Puterea numărul doi a lumii este, de departe, China: a egalat Germania la export, a depăşit Japonia… Cine nu îşi face o relaţie cu China riscă să piardă pe plan politic. China este garant al situaţiei geopolitice din regiune, ea a tratat continuu, cu multă deferenţă România, chiar cu anumită simpatie. Dar Guvernul român nu a merge la aniversarea relaţiilor cu China, care a avut loc în toamna anului trecut… Apoi miniştrii români merg să ducă frunza verde la Shanghai şi nimeni nu-i aşteaptă…”. „România nu s-a pregătit să intre în această nouă constelaţie internaţională”, spune Marga, cu convingerea că „consecinţele vor fi dramatice”.
Încă un semnal de alarmă: declinul pregătirii profesionale
Dramatice vor fi, cu siguranţă, şi consecinţele deprofesionalizării, în accepţia fostului ministru al Educaţiei: „Nu vreau să idealizăm trecutul, nu vreau să depreciem prezentul sau viitorul, dar România trăieşte un declin categoric al profesionalismului – de la meseriaşi (lăcătuşi, electricieni etc.) până la medici, profesori universitari etc. Desigur, declinul profesional în Europa e constatat deja de mulţi ani şi numai dacă se vor aloca bani în plus se va mai putea concura cu America sau Asia de Sud-Est. Însă România a intrat mai repede ca alte ţări în faza aceasta a declinului pregătirii profesionale”. „Nu discut faptul că meseriaşii buni au plecat deja, că medicii sunt şi ei pe rută, profesorii la fel, mai nou cei universitari, scoşi cu forţa din sistem. Se merge pe ideea de a opune generaţiile, se împinge în faţă o generaţie nouă, dar este ea pregătită pentru astfel de joburi?”, s-a întrebat Andrei Marga. „Puţini, foarte puţini sunt pregătiţi. Dar nu interesează pregătirea, contează funcţiile”, şi-a răspuns… În fine, invitatul „Întâlnirilor SpectActor” a abordat problema viziunii: avem noi o viziune viabilă pentru prezent şi viitor?
„România e în cea mai gravă criză a ei din istoria modernă”
După expunerea amănunţită a tuturor acestor aspecte de care, în opinia profesorului Andrei Marga, ţine evoluţia României, s-au conturat şi concluziile. Spre ce se îndreaptă, aşadar, România în care trăim în aceste zile şi în care vom trăi în continuare? Desigur, exceptându-i pe cei care aleg să plece… «Oricum întoarcem lucrurile, discuţia devine tot politică. Ea rămâne sistemul conducător, de evoluţie în societăţile moderne, de ea depinde viaţa noastră, fie că ne place, fie că nu. La noi… nu contează cum se votează, contează cum se numără. Iar cineva îmi spunea: „Nu, nici asta nu contează! Contează procesul-verbal care se face!”. România a intrat în faza unei democraţii a mitei. Iar democraţia de mituire riscă să compromită România nu doar în ochii Europei, ci şi ai propriilor cetăţeni», a arătat invitatul. „Desigur, nu cred că avem motive să fim aşa de sceptici ca Giurescu şi Constantiniu. Dar dacă România nu face cotitura politică, atunci vine o prăbuşire economică, România se îndreaptă spre o prăbuşire instituţională şi poate veni o prăbuşire mentală”, a explicat Andrei Marga.
Domnia sa consideră că «România trăieşte o joncţiune nefericită între politicieni de joasă calitate şi corupţi – care au apucat frâiele guvernării exact cum au apucat puterea partidele cunoscute în Italia anilor ’20, cu Musollini, în Germania anilor ’30, cu Hitler –, intelectuali improvizaţi sau cel puţin cinici, care le ţin isonul, şi un aparat propagandistic insidios, care, prin compensaţii punctuale, prin mituiri chiar, reduce tensiunile din societate. Rezultatul este acesta: România e în cea mai gravă criză a ei din istoria modernă. Nici o epocă n-a avut această criză atât de multiplă, de ramificată, precum cea de azi».
***
Cum se poate reveni la normal, cum se pot readuce în scena publică veritabilii cetăţeni, cum se poate crea o intelectualitate cu alte criterii de moralitate? „Există un răspuns general comun: numai dacă cetăţenii se activează, numai dacă ei îşi dau seama de ceea ce se întâmplă, numai dacă ei vor o alternativă, atunci va fi o alternativă. Într-o situaţie ca aceasta, orice alternativă e mai bună decât ceea ce este… Dar, repet, dacă cetăţenii nu se vor pune în mişcare – pot fi opozanţi străluciţi, geniile opoziţiei! – nu iese nimic. Abstinenţa politică a populaţiei e terenul pe care toate buruienile înfloresc! E cea mai gravă maladie care se poate închipui într-o societate modernă. Pasivitatea cetăţenilor e humusul din care cresc toate aberaţiile posibile! Dacă e vorba de a reacţiona la mituire şi la toate aceste malformaţii ale democraţiei, trebuie spus că nu e posibilă depăşirea situaţiei fără a face o temă din justiţie, din interesul public. Apoi numai dacă se combină lupta parlamentară cu acţiunea extraparlamentară a milioanelor de oameni, recurgând la toate resursele statului de drept şi ale moralităţii publice, se poate ieşi din această situaţie şi România poate fi îndreptată spre altă direcţie”, a concluzionat Andrei Marga.
