Liderul social-democraţilor, Victor Ponta, a transmis membrilor conducerii partidului său să păstreze relaţii bune cu liberalii, asta însemnând, fără să-l parafrazeze pe fostul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, „să se ţină de… prieteni”, fiindcă după alegerile europarlamentare „vom fi din nou împreună”. Până la un punct, recomandarea lui Victor Ponta este pertinentă, raţională şi preferabilă oricărei spontaneităţi, mai exact circumscrisă unui scenariu civilizat. Numai că o asemenea recomandare, nu în toate judeţele viabilă, presupune un status-quo, până după 25 mai a.c., când se vor alege apele – s-ar putea înţelege – şi la liberali. Se pot face multe speculaţii pe marginea vorbelor cu tâlc ale lui Victor Ponta, care pesemne ştie pe ce se bazează. Ceea ce cunoaştem este că alegerile europarlamentare vor fi un test, nu peste măsură de edificator, al fiecărui partid în parte, după ele urmând a fi demarate, nu la mare distanţă, pregătirile pentru alegerile prezidenţiale, cu miza lor enormă. Şi deja adversarii social-democraţilor, îmbiaţi de vremea însorită, au început promovarea unui repertoriu cam straniu, burduşit cu destule vrăjeli, avându-l drept ţintă. De ieri însă, Victor Ponta are un certificat „de onorabilă purtare” din partea ICCJ, mai exact că „n-a plagiat” în lucrarea de doctorat, într-un moment în care în mediul universitar practica e tolerată fără probleme. Şi dacă instanţa supremă a dat acest verdict definitiv şi irevocabil, Elena Udrea, Mihai Neamţu şi prietenii lor nu prea mai pot profera delicioasele sloganuri auzite la mitingul pro-Pleşu, dar şi la cel al PMP. Ranforsat psihic, premierul Victor Ponta, căruia i-a trecut glonţul pe la ureche, poate respira altfel, în orice apariţie publică din ţară şi străinătate. Este deja într-o altă zodie politică. Premierul Ponta a spus ieri că nu va candida la prezidenţiale chiar dacă va fi pe primul loc în sondaje şi îşi doreşte să facă tandem cu un preşedinte cu care să lucreze bine. Povestea cu liberalii, fiindcă de la ea am plecat, rămâne în coadă de peşte. Adică, de-o fi una, de-o fi alta, vom trăi şi vom vedea. Victor Ponta nu şi-i doreşte adversari politici după atâta vreme de bună prietenie. Acesta este semnalul. Ce elaborează strategii săi pentru viitorul imediat, cel de după 25 mai a.c., când deja gruparea năşită de Traian Băsescu se vrea cât mai vizibilă, dobândeşte un alt conţinut, deja după ziua de ieri. Adică Victor Ponta devine un tenor al partidului său.
