Bunele maniere și cei șapte ani de acasă ne fac să ne purtăm în societate exemplar, să respectăm regulile pentru a trăi toți în armonie.
Bunele maniere sunt un set de reguli, de comportament în societate. Mai pe scurt atitudinea față de ceilalți și față de comunitatea în care îți duci traiul de zi cu zi.
Însă de unde căpătăm aceste seturi de reguli ale bunelor maniere? Există cărți, cursuri și tot felul de workshop-uri la care poți să apelezi dacă vrei să aprofundezi acest ,,fel de a trăi” și să devii un aristocrat al epocii contemporane. Însă atunci când îți duci traiul de pe o zi pe alta iar în capul tău principala grijă este ce pui pe masă mâine, comportamentul și aceste reguli par nefolositoare, superficiale și uneori chiar o piedică în crearea unui trai mai bun. De exemplu, găsirea unui portofel pe stradă. L-ai da poliției sperând să fie returnat proprietarului sau ai crede că a fost ziua ta norocoasă și l-ai lua? Acest hazard, cu găsirea portofelului este momentul în care se vede cât de mult este un om interesat de cum se comportă și dacă face diferența dintre bine și rău.
De ce este impolitețea o formă a sărăciei?
Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să înțelegem ce înseamnă sărăcia. Pe lângă lipsurile materiale și petrecerea vieții într-un mediu precar, sărăcia se reflectă și asupra unor aspecte precum integrarea în societate, identitatea și respectul de sine. Și precum zice și o sintagmă ,,a fi sărac cu duhul’’ este tot o forma de sărăcie care se întinde peste pătura materială în care trăiești. Așadar paradoxal există săraci bogați și bogați săraci. Adică oameni care pun accentul pe respect și oameni care se folosesc de orice mijloace pentru a ajunge unde vor.
Însă a porni de jos, îți creează multe dezavantaje. Ești obligat să-ți asiguri întâi de toate nevoile primare, cele de hrană și adăpost pentru a te gândi după la celelalte nevoi de stimă, respect, autoîmplinire. Sărăcia îți aduce disconfort, epuizare, excludere, respingere, izolare, singurătate, relații nesănătoase cu ceilalți, vulnerabilitate, teamă, încredere scăzută în tine, frustrare. Aceste sentimente sunt și cauza lipsei unui comportament frumos, care îi face pe oameni să fie nepăsători și nepoliticoși în societate.
Nu toți copii au acces la educație, de aceea sunt excluși din societate pe motive diverse precum baza materială
Tot comportamentul și suma ideilor care te conturează pe tine ca individ se învață încă din copilărie. Acei șapte ani de acasă care se formează în căminul unde ești crescut de către familie și depinde și de timpul pe care îl alocă părintele/părinții creșterii copilului. Dar se formează și la școală – mediul unde ești trimis de la 6-7 ani să înveți și să înțelegi mai bine tot ceea ce te înconjoară.
Îngrijorător este faptul că nu toți copii au acces la educație și sunt excluși din societate pe motive diverse precum baza materială, proveniența din alte etnii, precum și din cauza unor dizabilități și deficiențe.
În anul 2019, potrivit Institutului Național de Statistică, doar 72% din copii României sunt înscriși într-o formă de învățământ.
Așadar, există o rată de abandon școlar. Însă să ne uităm mai atent la mediile de unde provin acești copii. Peste 109.000 de elevi de liceu au abandonat școala între 2013-2017. Este vorba de elevi cu vârste între 15 și 18 ani care nu au terminat învățământul liceal la filialele teoretice, tehnologice și vocaționale.
Iar anul acesta, contextul a fost mai delicat și situația puțin mai gravă. 30% din copiii din mediul rural abandonează școala, iar unul din 4 copii o fac chiar înainte de clasa a IV-a. Pentru copiii de etnie romă situația este mai complicată. Doar jumătate dintre aceștia sunt înscriși la școala primară și gimnazială. Și la fel de mulți o abandonează după un an, doi. Acest fapt este legat și de tradițiile acestora precum căsătoria timpurie care le limitează accesul la educație, mai ales fetelor.
Impolitețea se recunoaște de pe stradă
Și pentru a vedea mai bine și a înțelege impolitețea nu este nevoie de mai mult de 10 minute pe străzi, de unde se aud sunete de claxoane și convorbiri nu tocmai civilizate la telefon.
Așadar, vrem nu vrem intrăm în contact cu oameni nepoliticoși, pe care îi putem recunoaște rapid prin faptul că-și ignoră interlocutorul, dau dovadă de lipsă de empatie, folosesc un limbaj bazat pe glume și cuvinte nepotrivite. Dar impolitețea se poate manifesta și nonverbal prin invadarea teritoriului celuilalt, prin mișcări, postură sau gesturi nepotrivite cu contextul în care se află. Sau se poate exprima prin ne respectul și față de natură, aruncând gunoaiele în locuri verzi, pe stradă și uneori chiar cu 2 cm distanță față de coșul de gunoi.
Buna purtare și formarea unui individ în societate
După cum am văzut, mulți copii nu merg la școală, nu au parte de cunoaștere, de educație. Nu sunt învățați ce însemnă un colectiv, cum trebuie să se comporte în cadrul acestuia. Au această neputință de exprimare, de limitare și de frică pentru ceva nou, ceva ce poate fi mai bun.
Ce ne învață educația civică?
Un copil își începe viața într-un mediu cunoscut, și anume familia. Apoi când atinge o anumită vârstă este trimis în colectiv, pentru a cunoaște oameni, a-și forma o personalitate și a învăța ce înseamnă societatea.
Într-un manual de Educație civică de clasa a III-a se învață diferența dintre persoane și lucruri, ce atitudine să avem față de plante și de animale și de ce și le atribuie valori precum bine/rău – altruism/egoism – cinste/necinste – respect/lipsă de respect – responsabilitate/lipsă de responsabilitate – solidaritate/lipsă de solidaritate.
Persoanele se pot asemăna sau deosebi prin unele trăsături fizice (culoarea părului, a ochilor, a pielii, înălțimea etc) și morale (hărnicie, bunătate, răutate etc) prin limba vorbită, religie, obiceiuri, tradiții etc. Preferințele, talentul, pasiunile pot face ca oamenii să se asemene sau să se deosebească. În jurul nostru trăiesc și persoane cu nevoi speciale. Ele necesită îngrijire deosebită, atenție, căldură și răbdare din partea celor din jur. Indiferent de aceste deosebiri, toate persoanele trebuie să se bucure de aceleași drepturi.– acesta este un text din același manual, care-i învață pe copiii de 9-10 ani diversitatea și frumusețea ei. Iar aceasta este doar una din temele abordate în manual. Mai sunt prezente și exerciții și fișe practice care să-i ajute pe copii să înțeleagă mai bine. Însă este important și ca aceste lecții chiar să fie predate, nu doar scrise în manual, de către cadre didactice specializate pe acest domeniu.
Am întrebat și foști elevi, dacă cred că educația civică i-a ajutat într-un fel și dacă o consideră importantă.
Robert, fost elev spune că educația civică este importantă pentru că te învață despre societate și cum este ea formată în momentul actual, însă minusul materiei este că nu te învață ce este necesar pentru societate și cum să trăiești în ea. El crede că orele de educație civică ar trebui să te învețe mai puțin despre ce este societatea în teorie și mai mult despre ce să faci în societate. ,, Educația civică la baza ei este educație politică. Trebuie să te învețe în primul rând politic ce face statul, cu ce se ocupă fiecare instituție. Ar trebui să te învețe să te descurci. De exemplu dacă vrei să scoți un cazier juridic, unde te duci să-l scoți? Trebuie să te duci la poliție, inspectorate? Asemenea lucruri ar trebui predate’’. Acesta ne spune că nu-și mai aduce aminte ce a fost predat când era la școală pentru că nu s-a pus accentul pe această materie mai deloc și nu a rămas cu nimic de pe urma orelor de educație civică.
Mihaela a terminat școala generală acum 7 ani și crede că educația civică ar trebui să te învețe cum să te comporți în colectiv, în viață. Ea își mai aduce aminte de orele în care învăța despre bunele maniere și respectul față de ceilalți. Aceasta crede că ar fi o inițiativă bună să se introducă mai multe ore în programă, să se axeze pe aceleași lecții dar și pe alte teme precum educația emoțională și să se pună mai mult accent pe drepturile omului.
Am întrebat și un elev cum vede ora de educație civică și ce ar schimba la ea. Karina este în clasa a VIII-a într-un liceu din Craiova și spune că această materie îi se pare destul de folositoare. ,,Nu pot să zic că am învățat foarte multe, deoarece în școala mea nu prea se face această ora de educație civică, dar pot zice că am învățat lucrurile de baza, dar fără să fie explicate.”
Karina nu ar adăuga sau elimina nimic din programa actuală, însă ar schimba modul de abordare al profesorilor când vine vorba de predat această materie. ,,Să încerce să facă orele puțin mai interactive deoarece mulți elevi consideră aceste ore plictisitoare și neimportante”.
La întrebarea dacă și-ar dori să mai facă acestă materie și în anii de liceu aceasta a răspuns afirmativ ,,mi-as dori să fac aceasta materie și in liceu pentru ca sunt sigura că aș putea învăța multe lucruri noi care ar putea să mă ajute în viitor”.
MARIA ȘTEFAN
Studentă Jurnalism, Universitatea din Craiova
