Jocul de „nota 10” al premierul Viorica Dăncilă!

Dacă vorba este umbra faptei, cum sună un aforism, premierul Viorica Dăncilă se regăseşte deplin în substanţa acestuia. După cum se ştie, zilele trecute a avut de trecut un examen greu, dacă nu imposibil, pentru un politician „mai slab de înger”, cum se spune, prea puţin comentat în presa autohtonă din varii motive. Nu a scăpat, în schimb, atenţiei lucidului analist politic al celor de la DCnews, deputatul independent Remus Borza, care a notat prestaţia premierului român cu calificativul maxim. Şi a comentat – nu in extenso – mai degrabă concentrat, medierea inspirată şi reuşită a unui acord între Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE privind modificarea Directivei Europene (2009/73/CE) referitoare la gazele naturale, în sensul extinderii sferei de aplicabilitate a acesteia şi implicit a regulilor de joc pe piaţa comună de energie şi asupra proiectelor energetice şi gazoductelor, al căror punct de plecare este pe teritoriul unor terţe ţări, non-membre UE. Propunerea a fost, de fapt, poloneză, inspirată din poziţia României. Proiectul Nord Stream II, extrem de criticat de SUA, inclusiv la cea de-a 55-a Conferinţă pe securitate de la Munchen, prin vocea vicepreşedintelui Mike Pence, va conecta Germania de Rusia, via Marea Baltică. Ce a declarat Angela Merkel? „Am ajuns la un acord, care nu ar fi fost posibil fără cooperarea strânsă dintre Germania şi Franţa sub preşedinţia română a Consiliului UE”. Cancelarul german este un politician de calibru, nu doar în Europa, ci şi în lume, iar relaţia Berlinului cu Moscova este una, ne place sau nu, de decenii, reciproc avantajoasă. „Am importat cantităţi mari de gaze ruseşti în timpul războiului rece. Şi nu ştiu de ce astăzi ar trebui să fie timpuri atât de rele”, a spus Angela Merkel, în intervenţia sa la menţionată Conferinţă pe securitate de la Munchen. Realizarea gazoductului Nord Stream II, prin compromisul făcut, asigură accesul la sistemul de distribuţie pentru toţi membri UE, ca şi pentru terţe ţări non-membre (Ucraina), comercializarea gazului urmând a se face exclusiv în conformitate cu regulile pieţei interne a UE, sub controlul acesteia. De asemenea, este separată activitatea de furnizare de cea de gestionare a infrastructurii. În consecinţă, preşedinţia română a primit mandat de a negocia textul final al directivei cu Parlamentul European. Convorbirea premierului Viorica Dăncilă cu cancelarul Angela Merkel, despre care s-a vorbit în presa noastră, a fost confirmată de biroul de presă al cancelarului german, dar a rămas una „confidenţială”. Ce s-a putut deduce ulterior este că poziţia premierului român a fost una sobră, calculată, argumentată, raţională, chiar dacă Angela Merkel s-a prevalat, se spune, în convorbirea avută de o discuţie anterioară cu preşedintele Klaus Iohannis, care îi „susţinea total poziţia”. Se spune acum că Viorica Dăncilă a reuşit prin tact desăvârşit să nu irite nici partea germană, nici pe cea americană, dacă ne luăm după discuţia secretarului american de stat pentru energie, Rick Perry, cu vicepremierul român, Ana Birchall. Rămâne acum votul în Consiliul UE. Unde Germania are destulă influenţă. Aparent, Viorica Dăncilă a mutat inspirat pe tabla de şah europeană a marilor interese economice. Nu a promovat ostentativ interesele SUA, contra Germaniei şi Rusiei, şi Directiva supusă discuţiei, împreună cu amendamentele româneşti fac imposibil orice şantaj politic. Viorica Dăncilă a demonstrat însă că „avea tema făcută”. Pe de altă parte, amendamentele propuse permit ca importurile franceze de gaze, din Norvegia şi unele state africane, realizate prin linii directe, nu neapărat conectate la sistemul european, să nu devină mai scumpe decât gazul rusesc, cu consecinţele de rigoare. Aşadar, Viorica Dăncilă a punctat decisiv într-un dosar extrem de sensibil, identificând soluţia, cel puţin momentan, optimă, fără a „o supăra” pe Angela Merkel, şi fără a deranja Washingtonul, care îşi va putea augmenta cotele de gaze lichefiate, pe piaţa europeană, în situaţia în care doreşte acest lucru. Respectând însă preţurile stabilite la nivelul UE.