Numărul tot mai mare de erori comise de medici, unele cu consecinţe extrem de grave, a determinat autorităţile sanitare să se gândească serios la elaborarea unei noi legi a malpraxisului. Pe de altă parte însă, noul pachet legislativ ar urma să elimine, acolo unde se impune, suspiciunile ce planează asupra personalui medical în astfel de cazuri.
În ultimii ani, tot mai mulţi bolnavi sau rude ale acestora i-au acuzat pe doctori de comiterea unor greşeli în efectuarea actului medical. Din păcate, în unele cazuri, aceste erori s-au soldat cu decesul pacientului, în altele a fost vorba de prejudicii grave aduse asupra stării de sănătate. Cum în cele mai multe situaţii nu a fost găsit vreun vinovat, asupra personalului sanitar, mai ales asupra medicilor ce lucrează în spitale, planează suspiciuni, uneori justificate, alteori pe nedrept.
În ciuda existenţei acestor suspiciuni, destul de puţini sunt cei care depun plângeri împotriva medicilor pe care îi acuză. Spre exemplu, la Comisia de Malpraxis care funcţionează în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, pe parcursul anului trecut, au fost trimise doar două sesizări care au fost respinse, una ca nefondată conform art.28 din Ord. MF 1343/2006 şi una din cauza neîntrunirii condiţiilor de malpraxis prevăzute în lege, art.34 din Ord. MF 1343/2006.
Noua lege, gata până în vară
Tocmai din acest motiv, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au anunţat că intenţionează să pună în dezbatere publică, până la jumătatea acestui an, un nou proiect de Lege a Malpraxisului. Această iniţiativă porneşte de la ideea că legislaţia actuală privind rezolvarea cazurilor de culpă medicală trebuie revizuită de urgenţă având în vedere situaţiile tot mai dese în care medicii români sunt suspicionaţi sau acuzaţi de malpraxis. Noile prevederi ar urma să introducă noţiuni şi criterii clare pentru o mai bună gestionare a situaţiilor de culpă medicală sau a suspiciunilor de culpă medicală, inclusiv a modului de stabilire şi aplicare a sancţiunilor.
Pentru a pune la punct noua legislaţie a malpraxisului vor fi organizate mai multe dezbateri pe marginea proiectului de act normativ cu profesioniştii din sistemul sanitar, cu societatea civilă, asociaţii ale pacienţilor, Colegiul Medicilor, companiile de asigurari şi reprezentanţi ai Baroului Naţional astfel încât, până la jumătatea acestui an Ministerul Sănătăţii să finalizeze un proiect de lege pe care să-l înainteze Parlamentului spre aprobare.
Colaborare cu Colegiul Medicilor
De altfel, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cei ai Colegiului Medicilor din România vor colabora pentru modificarea legislaţiei privind cazurile de malpraxis şi pentru îmbunătăţirea managementului, dar şi a practicii medicale din cadrul unităţilor sanitare. O primă întâlnire în acest sens a avut loc săptămâna trecută, când oficialii din minister le-au prezentat medicilor principalele direcţii de reformă şi ţintele strategice pentru anul 2013.
Tot cu această ocazie, s-au discutat teme de interes privind îmbunătăţirea finanţării pentru medicina de familie şi cea de ambulatoriu, măsură care va permite medicului de familie să efectueze mai multe activităţi de prevenţie şi de monitorizare eficientă a pacienţilor cu boli cronice, iar ambulatoriului de specialitate să reprezinte un filtru eficient pentru internările nejustificate în cazurile care pot fi tratate în afara spitalului.
În timpul întâlnirii, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu a explicat cum va fi modificat tariful pe caz ponderat pentru spitalele regionale de urgenţă şi avantajele acestei măsuri din punct de vedere financiar. Poate cel mai important aspect însă, colaborare dintre Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor din România se va axa, în următoarea perioadă pe organizarea un grup de lucru, format din medici, jurişti, economişti care să lucreze la modificarea cadrului legislaţiv privind culpele medicale. În acest sens, se aşteaptă propuneri concrete pentru îmbunătăţirea managementului în unităţile medicale.
