Într-o declaraţie pentru Agro TV, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a afirmat răspicat că „programul tomata” nu va mai continua în acest an, fiindcă bugetul de stat nu poate suporta ajutorul de minimis pentru această schemă instituită de predecesorul său, Petre Daea, regretat de nu puţini fermieri. Resursele financiare, de la bugetul de stat, alocate schemei de minimis au fost de 50 milioane în 2019, aproximativ 40 milioane anul trecut, 24 milioane în 2017. Adrian Oros, destul de şters ca ministru al Agriculturii, de profesie fiind medic veterinar potrivit CV-ului, a adus încă un argument demersului său, acela că efectul benefic asupra deficitului balanţei comerciale, pe produsul respectiv, nu s-a resimţit, ceea ce ar putea fi discutat. Deşi au existat o serie de constrângeri în privinţa comercializării tomatelor, ca urmare a pandemiei de Covid-19, resimţită şi de sectorul HoReCa, dar mai ales prin închiderea pieţelor, producţie s-a făcut. Valoarea ajutorului minimis era de 3000 euro/beneficiar/an, sumă plătită într-o singură tranşă pentru o suprafaţă cultivată de cel puţin 1000 metri pătraţi. În campania electorală pentru alegerile parlamentare, Adrian Oros n-a pomenit de o asemenea intenţie, dar asta nu e totul. Fără prea multă claritate a spus că „programul tomata” devine… programul „legume în spaţii protejate”. La dispoziţie: 88 milioane euro, din fonduri europene pentru sere şi solarii. Altfel spus, dacă aşa stau lucrurile, ajutoarele pentru producătorii de legume vor continua în 2021. La rândul său, eurodeputatul Daniel Motreanu, pe pagina sa de Facebook, a menţionat –în urma întâlnirii de la ministerul Agriculturii şi Dezoltării Rurale- modul în care ajutoarele pentru producătorii din legumicultură vor continua în 2021 sugerând că ajutorul de stat pentru tomate, în acest an devine parte a programului de legume în spaţii protejate. Ce afirmă pe pagina sa de Facebook Daniel Motreanu nu „se pupă” deplin cu ceea ce a declarat anterior Adrian Oros. Fiindcă de la Daniel Motreanu se înţelege că legumicultorii vor primi sprijin pe lângă tomate şi pentru culturile de ardei gras, vinete, castraveţi ş.a.m.d., produse în solarii (spaţii protejate). Pentru legumicultorii doljeni, din bazinele consacrate, (Işalniţa, Almăj, Teasc, Poiana Mare, Moţăţei, Dăbuleni ş.a.m.d.) informaţia oferită de Daniel Motreanu n-ar fi descumpănitoare, dar ce să mai creadă. Tot eurodeputatul menţionat a mai prezentat o listă de programe cu ajutoare de stat pentru fermieri, precum subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură, „programul usturoiul” (anul trecut subvenţia a fost de numai 1350 euro la hectar), programul susţinerii crescătorilor de porci din rasele autohtone bazna şi mangaliţa. Nu s-a mai pomenit nimic de valorificarea lânei de oaie preluată de la crescătorii de ovine. Unde apare problema, greu de înţeles: din datele INS rezultă că importurile de legume au crescut, influenţând negativ balanţa comercială. De ani buni negativă. Adică, deşi stimulată producţia de tomate, legumă de bază în alimentaţie, efectul la nivel macro a fost nesesizabil. Ori, raţiunea „programului tomata” era tocmai de a contribui la reducerea importului la acest sortiment de legume, promovate fiind în schimb soiurile româneşti de roşii (Buzău 1600, Inimiă de Bivol Roşu, Determinate), cu calităţi gustative excepţionale. Ne aflăm într-un moment în care legumicultorii au început deja pregătirile premergătoare viitoarei producţii: se refac structurile de solarii acolo unde este cazul, se prepară amestecurile de pământ, se pregătesc viitoarele răsaduri. Legumicultorii ştiu ce au de făcut. Strategii legumiculturii autohtone se încurcă însă în declaraţii, şi se încurcă fiindcă nu spun adevărul. Categoric 2021 este un an greu, cu o mare presiune asupra bugetului de stat, asta ştim, dar şi producătorii agricoli trebuie să cunoască din capul locului pe ce forme de sprijin contează, deşi lucrurile vor deveni mai clare după aprobarea bugetului ministerului Agriculturii.
