Cosmin Vasile, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj: “În 2020, deşi am avut pandemie, nu am oprit absolut nicio investiţie. Anul acesta vom continua în forţă”

0
915

       31 de proiecte are în derulare Consiliul Judeţean Dolj. Trei sferturi dintre acestea sunt pe fonduri europene, iar celelalte pe fonduri guvernamentale sau finanţate din bugetul local. Se investesc bani în toate domeniile: infrastructură, sănătate, cultură, educaţie. Pandemia a scos la iveală punctele nevralgice din domeniul nostru sanitar şi i-a determinat pe cei din Consiliul Judeţean Dolj să se reorienteze către acest domeniu. Cosmin Vasile este preşedintele administraţiei judeţene din toamna anului trecut. El l-a înlocuit pe experimentatul Ion Prioteasa, care a plecat în Senatul României. Cosmin Vasile a fost vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj timp de patru ani, la care mai adaugă alţi 12 ani de consilier judeţean. Am stat de vorbă cu preşedintele CJ Dolj despre investiţiile pe care administraţia judeţeană le are în implementare, precum şi despre proiectele pe care intenţionează să le lanseze în noul exerciţiu financiar.  

          Anul 2020 a fost un an deosebit din toate punctele de vedere. În primul rând, din luna martie am avut pandemie, nu s-a terminat nici astăzi… A fost un an cu alegeri. Aţi fost votat de doljeni pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj. Cum aţi caracteriza dumneavoastră anul 2020 ?

A fost un an deosebit din toate punctele de vedere, un an cu provocări, un an dificil, cu probleme, pandemia ne-a dat totul peste cap. Nimeni nu s-a confruntat cu aşa ceva. Ne-a pus la mare încercare pe toţi. Dar a fost un an pe care totuşi l-am depăşit cu bine. Nu am oprit absolut nicio investiţie, nu am oprit deloc motoarele, deşi au fost perioade în care holurile instituţiei erau goale pentru că se muncea de acasă. Am depus în continuare proiecte cu finanţare europeană, am continuat lucrările, pentru că ne-am dat seama cât este important să meargă investiţiile, cât de important este să luăm bani europeni, tocmai din perspectiva că 2021 va fi un an greu, cu bani mai puţini la buget. Avem 31 de proiecte în derulare, un portofoliu important, din care 20 sunt pe fonduri europene, celelate sunt fie pe fonduri guvernamentale, fie pe fonduri proprii. Aceste proiecte trebuiesc duse la bun sfârşit. Avem şi emoţii vizavi de necunoscuta care este bugetul naţional pe 2021.

          Masterplanul de deşeuri. Un cartof fierbinte aş zice pentru administraţia judeţeană. Care ar fi cauzele care au condus la neimplementarea colectării selective până la acest moment ?

Este un proiect european foarte important pentru Consiliul Judeţean Dolj. Şi nu numai, ci pentru toate consiliile judeţene din ţară. Dacă ne uităm la partea plină a paharului, sunt 50 de milioane de euro, bani mulţi, atraşi de la Uniunea Europeană, din care s-au făcut deja câteva lucruri importante : au fost construite cinci staţii de transfer, de selectare – compostare şi au fost cumpărate 32 de autospeciale pentru colectarea gunoiului din judeţ, etc. Dar să revin la cauze. Când am început implementarea acestui proiect, erau foarte multe necunoscute, pe care le aflai exact în momentul în care ajungeai la ele, nimeni nu le-a ştiut dinainte. Adică, exact ca atunci când termini facultatea şi treci în producţie, de la teorie la practică. Acum suntem în implementare cu ultimele componente ale acestui masterplan. Suntem în licitaţie pentru stabilirea operatorului de la staţia de transfer selectare şi compostare. Sunt în execuţie construcţia ultimelor platforme necesare containerelor îngropate din Craiova.

          Normal că au fost foarte multe dificultăţi. Dar haideţi să facem totuşi o retrospectivă…

Până a fost stabilit operatorul judeţean au trecut trei ani de licitaţii, contestaţii, procese, iar licitaţii. Aşa este legislaţia, nu am făcut-o noi. Inclusiv acum la licitaţia pentru stabilirea operatorului de la staţia de transfer selectare şi compostare suntem în a doua licitaţie, pentru că prima a fost contestată şi a fost reluată de la capăt licitaţia. Normal că cele 450 de locaţii pentru containerele îngropate din municipiul Craiova au fost necunoscute.  Sapi acolo şi nu ai habar peste ce dai, conductă de apă, de gaze sau de cablurile diverşilor operatori de telefonie. Aceste mici dificultăţi  duc la întârzierea implementării proiectului. Din aceste platforme vreo 20 sunt cu relocare, cu celelalte s-a rezolvat, sunt la avizare. Dacă facem un calcul, sunt nu mai puţin de 17 avize de luat pentru o singură platformă. Şi sunt 480 de platforme, adică, 8160 de avize. Iar pentru fiecare aviz este un termen. Documentaţia este destul de stufoasă. Ceea ce v-am prezentat este partea de procedură.

       Atunci să trecem şi la cea de implementare…

La cea de implementare, lucrurile stau astfel…. După un an de zile am dorit să vorbim cu fiecare primar. Să vedem unde sunt şi ce probleme au, ca să-i putem ajuta în timp. Bineînţeles, că problema principală este factura, pentru că vorbim de cantităţi foarte mari de gunoi. Este un standard în domeniu, de 0,33 de lei/persoană/ pe zi. Oamenii trebuiesc informaţi şi consultaţi, există şi campanii de informare şi conştientizare, dar, dacă cetăţenii, mai ales cei din mediul rural au fost învăţaţi ca un an de zile să arunce gunoiul la o anumită groapă sau la un loc amenajat, fără să dea vreun ban, acum le este greu să-l plătească la un preţ, despre care spun sătenii că este mai mare decât preţul unui kilogram de grâu. Şi aşa este. Dar până la urmă 7 lei sau 9 lei, o fi cât kilogramul de grâu, dar este la jumătatea preţului unui pachet de ţigări. Până la urmă, acesta este un serviciu public şi trebuie plătit.

   Care sunt  măsurile de remediere ? Ce veţi propune pe viitor ?

Am discutat cu primarii din cele 109 localităţi, mai sunt doi ale căror localităţi încă nu au intrat în acest masterplan, dar urmează în perioada următoare. Sunt localităţi, mai ales cele din apropierea Craiovei, care produc mai mult gunoi şi alte localităţi mai mici, care produc mai puţin. În cele din urmă s-a ajuns la câteva concluzii şi urmează să le fundamentăm. Partea aceasta cu lei/tonă pe fiecare localitate este corectă, altfel era per populaţie, dar aici nu putem să avem o evidenţă clară, pentru că există o mobilitate a forţei de muncă şi sunt mulţi care pleacă din mediul rural la muncă în străinătate cu lunile, chiar cu anii. Se va reflecta deja din primele facturi pe luna ianuarie, fiind mai mici. Au fost propuneri şi să mergem să scanăm pe fiecare maşină, ca fiecare cetăţean să fie pus la taxă pe cât produce. Bineîneţeles, că fundamentam şi acest cost. Masteplanul nu este al Consiliului Judeţean Dolj, ci al întregului judeţ. Vom scrie şi Ministerului Fondurilor Europene să ne dea acordul pe un sistem mixt : taxă plus tarif pentru cei care produc foarte mult gunoi. Şi cred că pe măsură ce se vor aplica toate măsurile ne aşteptăm la taxe mai mici decât sunt acum.

        Vă consultaţi şi cu alţi preşedinţi de Consilii Judeţene. Ei ce zic ?

Da, discut şi cu alţi preşedinţi, mai ales cu cei din Oltenia şi cam peste tot sunt aceleaşi probleme. Inclusiv la Sibiu. A fost acum câteva zile chiar un protest al celor din Sibiu pe acelaşi motiv, tarifarea pe persoane. Noi sperăm ca pe măsură ce implementăm sistemul de cântărit, scanat, astfel încât să nu mai conteze câţi oameni locuiesc într-o gospodărie, totul să fie ok. De fapt, judeţul Dolj este în primele şase judeţe pe ţară din punct de vedere al graficului de implementare a acestui proiect. Adică, sunt judeţe care stau mult mai prost ca noi. 

         Care ar fi riscurile la adresa României pe care le generează neimplementarea programului de colectare selectivă ?

Eu sper să nu ajungem acolo, sper să ducem proiectele la bun sfârşit. Să facem tot posibilul să atingem ţintele negociate cu Uniunea Europeană. Scopul nu este să le dăm banii înapoi. Să sperăm că nu va fi cazul. Sunt multe provocări, dar ele trebuiesc gestionate cu responsabilitate. Însă, desigur, există şi acest scenariu sumbru, României să i se impună condiţia de infrigment, ceea ce ar înseamna inclusiv să dăm banii înapoi.

Citiţi presa, primiţi chiar o sinteză, aţi citit desigur şi materialele legate de masterplanul de deşeuri, cum vă influenţează agenda ?

Întotdeauna citesc presa, în fiecare dimineaţă. Şi presa locală şi presa centrală. Mi se prezintă şi o sinteză a articolelor. Dar cu acest online, aflu ştirile înainte de a mi se prezenta revista presei. Sunt conectat în permanenţă la online şi aflu ştirile în timp real. Aşa am citit şi articolele postate în cotidianul Cuvântul Libertăţii, ediţia online, despre Masterplanul de Deşeuri, o analiză bine documentată, bine făcută, reală. Cred că s-a văzut că am avut şi o reacţie. Consider presa partener. Mă consult cu oamenii din presă, cu jurnaliştii cu experinţă aşa cum sunteţi dumneavoastră. Aştept reacţii de la oamenii din presă şi ţin cont de părerile din presă. Eu sunt de 16 ani în Consiliu Judeţean, dar sunt jurnalişti ca şi dumneavoastră care scrieţi despre Consiliu Judeţean din 1997, 1998. Şi e normal să ţin cont de ceea ce scrie un jurnalist care a participat la zeci, chiar sute de şedinţe de consiliu judeţean, a monitorizat proiectele administraţiei judeţene, a fost tot timpul activ în acest domeniu.

Care vor fi proiectele finalizate anul acesta ? Ce veţi inaugura în 2021 ?

Avem în primul rând cele 31 de proiecte care sunt în derulare. O parte din acestea, sigur le vom finaliza anul acesta, cum ar fi proiectele de infrastructură pe fonduri europene : drumul Cârcea, drumul 552 Craiova – Cetate, unde va fi o adevărată provocarea repararea podului peste Jiu la Bucovăţ. Consider că este o provocare pentru că din 1940 nu a mai fost reparat şi este cea mai dificilă etapă din proiect.

Drumul de la Gogoşu este de asemenea o investiţie pe care o vom finaliza în 2021, luna viitoare preconizăm şi este un proiect făcut prin PNDL, foarte important pentru locuitorii din zonă. Şi tot prin PNDL 2 vom finaliza drumul Amărăşti-Dăbuleni, care va fi gata spre finalul anului. Drumul de la Bulzeşti este în lucru, dar lucrările sunt mai compleze şi vor mai dura cam un an şi jumătate. Lucrăm în ritm alert la cele două tronsoane de drum Giurgiţa – Moţăţei şi Moţăţei – Mehedinţi, Este un proiect prin SUED, este primul prin acest program. Vorbim de peste 50 de km.

Anul acesta nu numai că vom continua şi finaliza proiectele aflate în derulare, dar îmi doresc să depunem noi proiecte pe fonduri europene. Pe noul exerciţiu financiar. Aşteptăm să fie refăcut PNRR-ul, aşa cum ne-a recomandat Comisia Europeană, să fie lansat noul Program Operaţional Regional ( POR), să fie lansat şi noul program pentru investiţii în sănătate. Pe POR avem deja pregătite două proiecte. Finalizăm proiectul tehnic pentru drumul spre Teslui şi finalizăm şi documentaţia pentru drumul Argetoaia – Mehedinţi.

      Dar nu aveţi doar în domeniul infrastructurii, proiecte în derulare. Ştim că sunteţi aproape de final cu mai multe investiţii şi în domeniul cultural.

Aşa este. Terminăm în primăvară cele două Cule de la Cernăteşti şi Brabova şi continuăm tot acolo cu un muzeu al satului şi un centru cultural împreună primăria. Un proiect finanţat printr-un program transfrontalier. Vom face un circuit turistic pentru a arăta lumii întregi cum arată Oltenia rurală.

Terminăm şi Centrul Brâncuşi. Sperăm să ieşim din pandemie şi să organizăm un moment inaugural cu invitaţi  de marcă pentru că această investiţie culturală, unică, chiar merită să fie promovată. Avem în lucru Casa Dianu care găzduieşte Muzeul Exilului Românesc, gata în proporţie de 80%. Echipa lucrează în ritm alert.

Investiţi şi în sănătate…Acum şi mai mult pentru că am avut şi pandemia asta.

La Spital demarăm cu reabilitatea curţii interioare. Facem o parcare cu peste 500 de locuri. Vom amenaja şi spaţiile verzi, sunt zone unde atât pacienţii, cât şi aparţinătorii îşi vor putea petrece timpul, în condiţii decente.  Vom preda în curând şi Unitatea de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean nr 1 Craiova, un proiect necesar.

Pe programul destinat investiţiilor în sănătate ne dorim să depunem proiectul pentru extinderea Clinicii de Oncologiei. Acum, pe 25 ianuarie, vom da ordinul de începere a lucrărilor de reabilitate a Clinicii de Oncologie şi dorim să-i facem extindere pe zona de paliaţie, foarte importantă.

Vom depune acum proiectele pentru cele două laboratoare mobile, pe fonduri norvegiene, un proiect în parteneriat cu Asociaţia Vasiliada. E un proiect care deşi nu are o valoare foarte mare, eu în consider foarte important pentru că se adresează oamenilor săraci, fără posibilităţi materiale. Starea de sănătate a populaţiei dintr-un judeţ sau altul trebuie să fie o prioritate pentru preşedintele unui consiliu judeţean.

Avem iniţiată o corespondenţă cu Ministerul Sănătatăţii pentru a face o nouă clădire pentru Secţia ATI. Şi să facem iniţial o unitate pentru arşi şi apoi să o transformăm într-un Centru Regional pentru Arşi. Vom fi printre primele judeţe care vom avea un astfel de Centru.

Avem şi cele mai multe centre medico-sociale din ţară, avem 7 centre şi la patru din acestea vom avea proiecte de extindere şi reabilitare. Sunt foarte necesare oamenilor vârstnici, din mediul rural, care nu se pot deplasa foarte uşor oraş la spitalele din oraşe.

           Aviaţia, un domeniu puternic lovit de pandemie, cu repercursiuni asupra autorităţilor aeroportuare. Nici de pe Aeroportul din Craiova nu s-a mai zburat la capacitate. Ce intenţionaţi să faceţi aici în 2021 ?

    Vom continua extinderea celor două terminale de la Aeroportul din Craiova, cu peste 2200 de mp. Este un proiect pe fonduri proprii. Şi sperăm ca anul acesta să reuşim să depunem pe POS Transporturi un proiect pentru platforma de îmbarcare-debarcare şi  tot ceea ce înseamnă construcţii de bretele, este un proiect de 70 de milioane de euro pentru care Jaspersul deja ne oferă consultanţă.

Cum se văd lucrurile din perspectiva de preşedinte ? Se văd diferit faţă de cea de vicepreşedinte ? Faptul că veniţi după Ion Prioteasa, un preşedinte cu experienţă, respectat de colegii de partid, dar şi de cei din opoziţie, este un avantaj pentru dumneavoastră sau un dezavantaj ?

Să ştiţi că nu este uşor să fii preşedinte. E una să fii vicepreşedinte şi să stai zi de zi alături de preşedinte şi alta e să fii tu însuţi preşdintele Consiliului Judeţean Dolj şi în pixul tău să stea toate deciziile. Cred că a fost un avantaj că l-am avut pe domnul preşedinte Ion Prioteasa mentor, pentru că am făcut cursuri la zi cu domnia sa, patru ani la rând ca vicepreşedinte şi alţi vreo 12 ani ca şi consilier judeţean. Am şi învăţat de la domnia sa, dar am şi furat meserie de la Ion Prioteasa. Mi-am propus nu doar să-l egalez, dar să-l şi întrec. Sigur, mai este până acolo, dar sunt ambiţios. Am învăţat de la dânsul să analizez lucrurile echilibrat, să fiu preşedintele tuturor cetăţenilor din Dolj, nu numai al social-democraţilor, pentru că noi facem administraţie, nu politică. Am învăţat să fiu deschis la tot ceea ce este nou, mai ales în materie de proiecte pe fonduri europene. Încerc să-i copiez dlui Prioteasa viziunea de dezvoltare, pentru că domnia sa a fost un deschizător de drumuri.

Dar nu sunteţi doar om de administraţie, faceţi şi politică. Cum vedeţi guvernarea aceasta ?

      Au o majoritate în Parlament, majoritatea asta poate să facă legi şi să dea funcţionalitate Guvernului. Depinde de ei foarte mult dacă această guvernarea va fi sau nu un succes. Dar se vede că nu au început bine. În primul rând se ceartă între ei. Din perspectiva mea de om de administraţie mi-aş dori să meargă foarte bine Ministerul Fondurilor Europene ca să putem să atragem fonduri şi să facem treabă aici, în judeţul Dolj. Sperăm ca în următoarele luni să fie acreditate instituţiile prin care se va derula implementarea acestor proiecte. Noi ne dorim să fie gata ghidurile şi să începem să aplicăm. Sunt foarte importante fondurile europene, mai ales acum, cu pandemia asta, când toată lumea ştie că vor fi mai puţini bani la buget. Nu vreau să mă propunţ cât va dura Guvernul, dar cred că toată lumea a văzut cum s-a format, cum s-au negociat ministerele, mai rău ca la târg. Şi nu e nimic coerent şi previzibil. Şi dacă am presupune că mâine  bugetul ar fi gata,  noi abia în martie l-am putea vota în şedinţa de Consiliu Judeţean, pentru că durează. Dar nu îl avem…

Aveţi copii ? V-aţi confruntat cu învăţământul online ? Ce părere aveţi ? Discutaţi şi cu primarii din mediul rural, sunt şcolile pregătite pentru reluarea cursurilor ?

Am, dar este micuţ, are doi ani, dar am soţia profesoară şi cunosc foarte bine situaţia din învăţământ şi mai ales, acum, în perioada asta, când totul a fost online. Învământul online nu este la fel de benefic ca cel de la clasă, iar în mod cert, acest an pierdut se va resimţi în educaţia copiilor, dar în anii următori. Să sperăm că elevii vor reveni cât mai curând în bănci. Aşa este bine şi pentru elevi şi pentru profesori şi pentru noi, ca societate. Cred că dacă Inspectoratele, DSP-urile ar da primarilor, directorilor de şcoli, un plan de conformare, aceştia l-ar duce la bun sfârşit. Nu cred că avem vreun primar care să spună că nu ar sprijini deschiderea şcolilor. Dar trebuie să existe un plan bine pus la punct şi lipseşte planul. Eu nu pot să spun dacă a fost ok să se suspende cursurile, dar am văzut mall-urile pline de părinţi şi copii. Şi atunci m-am întrebat de ce a trebuit să suspendăm cursurile ? Sunt un susţinător al învăţmântul în persoană pentru că relaţiile între elevi, precum şi între elevi şi profesori sunt altele. De cele mai multe ori elevii se ajută între ei, dar sunt şi în competiţii, relaţionează, se împrietenesc, discută, gesturi benefice psihicului lor.

   Va fi un an mai bun 2021…?

        Sper să fie anul în care să revenim la viaţa noastră obişnuită, atunci nu ne dădeam seama cât de important este. Mi-aş dori să fie un an care să nu ne afecteze sănătatea, doresc să meargă bine campania asta de vaccinare de care este legat şi viitorul nostru şi să nu fim afectaţi nici financiar sau investiţional. Vom depăşi, sunt sigur. Oltenii sunt puternici.