Peste 100 de persoane, algerieni şi străini, au fost luate ostatici de un grup islamist înarmat, miercuri, 16 ianuarie a.c., la un sit gazeifer din In Amenas – centru-estul Algeriei – lângă frontiera libiană. Exploatarea este făcută de grupurile britanic BP, norvegian Statoil şi algerian Sonatrach. British Petroleum a transmis un comunicat în cursul zilei de ieri în care a confirmat că angajaţii săi au fost răpiţi, fără a oferi detalii. Gruparea jihadistă AQMI, care şi-a revendicat acţiunea, cere să se pună capăt „cruciadei” franceze în Mali. Elicoptere ale armatei algeriene au deschis focul asupra complexului unde sunt ţinuţi ostaticii, cel puţin doi (un britanic şi un algerian) din aceştia fiind ucişi, potrivit unei surse (ANI, din Mauritania, preluată de AFP, agenţie care în general este bine informată în legătură cu grupurile islamiste înarmate). Ministrul britanic de Externe, William Hague, a confirmat, ieri, moartea englezului şi a calificat-o drept „crimă cu sânge rece”. Ulterior, s-a aflat că armata a ucis în timpul atacului 34 de ostatici şi 15 răpitori. Potrivit site-ului ANI, care se află în legătură cu purtătorul de cuvânt al răpitorilor, grupul încerca să mute ostaticii din zona încercuită de armată, moment în care elicopterele au tras asupra vehiculelor, provocând morţi atât în rândul ostaticilor, cât şi răpitorilor. Între ostatici se află şi un român, potrivit AFP. Informaţia a fost confirmată şi de Ministerul român al Afacerilor Externe. „(…) Potrivit informaţiilor furnizate de autorităţile algeriene şi misiunile diplomatice acreditate la Alger, a rezultat că un număr neprecizat de cetăţeni din mai multe state, printre care şi România, angajaţi ai companiei (n.r. – British Petroleum), sunt ţinuţi ostatici de iniţiatorii atacului armat”, a spus Robert Cazanciuc, secretarul general al MAE. Urmare a informării primite de la Alger, MAE a decis constituirea la nivelul ministerului a unei celule de criză, a mai spus oficialul român. Potrivit agenţiei mauritane ANI însă, care citează surse islamiste, doi americani, trei belgieni, un japonez şi un britanic au rămas ostatici după intervenţia Forţelor Aeriene algeriene, cetăţeanul român nefiind menţionat.
Grupul „Semnatari cu sânge” revendică acţiunea
Grupul armat care a revendicat întreaga acţiune menţionează într-un comunicat intitulat „Opriţi agresiunea în Mali”: „Noi am reuşit un atac de talie (…), ca reacţie la cruciada forţelor franceze în Mali”. „Brigada Al-Mouthalimin”, după numele algerianului Mokhtar Belmokhtar, recent exclus de Al-Qaeda din Maghrebul islamic (AQMI), susţine că ostaticii sunt peste 40, din care 7 americani şi 2 britanici, printre alte naţionalităţi. „Algeria a fost aleasă drept scena acestei operaţiuni pentru a-l face să înţeleagă pe (preşedintele algerian, Abdelaziz) Buteflika că noi nu acceptăm niciodată umilirea onoarei poporului algerian şi deschiderea cerului algerian aviaţiei franceze”, se spune în comunicat. „Această operaţiune se înscrie într-o campanie mondială contra evreilor şi cruciaţilor”. Ministrul de Interne algerian, Dahou Ouldkablia, a declarat că răpitorii nu erau din Mali sau Libia, ci un grup de 20 de oameni din regiune. Ei au cerut să părăsească ţara cu ostaticii. Un angajat al complexului gazeifer, sub semnul anonimatului, a declarat că ei au cerut eliberarea a 100 de islamişti deţinuţi în Algeria. Dar Algeria refuză orice negociere în această privinţă. Washingtonul a confirmat că un american figurează printre ostatici, fără a face alte precizări. De asemenea, Irlanda, prin şeful diplomaţiei, a confirmat prezenţa unui ostatic din Irlanda de Nord şi a cerut eliberarea lui imediată. Acelaşi lucru l-au făcut Guvernul japonez şi premierul norvegian, care a menţionat 30 de compatrioţi reţinuţi ostatici.
Frontiera dintre Algeria şi Mali, închisă
Autorităţile algeriene au anunţat încă de luni închiderea frontierei lor cu Mali, pentru a evita orice reacţie islamistă în urma autorizaţiei de survol a teritoriului Algeriei de către avioanele franceze. Din cauza degradării situaţiei în Mali, ministrul francez al Afacerilor Externe descurajează orice călătorie în acest spaţiu aparţinând „zonei roşii”. Inclusiv resortisanţii francezi care se găsesc în această zonă trebuie să ştie că libertatea lor este ameninţată. Nici o persoană şi nici un grup, nici o organizaţie nu poate pretinde că garantează securitatea lor.
Operaţiune minuţios pregătită
Luarea de ostatici algerieni şi occidentali, printre care britanici, a fost pregătită minuţios, a estimat, ieri, Guvernul de la Londra. Atacul are toate caracteristicile unei operaţiuni „cu un grad considerabil de pregătire”, a spus purtătorul de cuvânt al premierului britanic, David Cameron. Regatul Unit estimează că cea mai bună strategie este continuarea tratativelor prin intermediul autorităţilor algeriene, în detrimentul acţiunilor unilaterale. Şeful Guvernului a ajuns la această concluzie după ce s-a întreţinut cu omologii săi din Norvegia şi Japonia, două ţări care au, de asemenea, ostatici. Ieri, după orele prânzului, situaţia se menţinea confuză. Parisul era în contact cu Algerul, pentru identificarea celei mai bune soluţii, a declarat Francois Hollande. Şeful statului refuzase să confirme dacă sunt şi resortisanţi francezi printre persoanele ţinute ostatice. „Situaţia este confuză şi eu sunt în contact cu autorităţile algeriene pentru a găsi cea mai bună soluţie”, a declarat preşedintele francez la o conferinţă de presă comună cu premierul portughez, Pedro Coelho, la Paris. Potrivit corespondentului cotidianului „Tribune de Geneva”, atacul armatei algeriene asupra grupului jihadist condus de Mokhtar Belmokhtar era previzibil.
