Brexit sau non-Brexit?

0
83

Premierul Theresa May rămâne fermă pe poziţii şi afirmă răspicat că va „merge până la capăt”, cu acordul convenit cu UE, după un an de negocieri. A obţinut, miercuri, susţinerea principalilor miniştri din cabinetul său, care au recomandat aprobarea acordului tehnic convenit între Londra şi UE. Dar semnalele unei diviziuni între partizanii unui Brexit dur şi eurofilii demisionari s-au făcut resimţite, de îndată. Proiectul de acord conţine 585 pagini, 185 de articole, 3 protocoale şi multe anexe. Referirile distincte vizează: frontiera irlandeză, perioada de tranziţie (29 martie 2019 – 31 decembrie 2020), dreptul de rezidenţă (3,2 milioane cetăţeni europeni lucrează în Regatul Unit şi 1,2 milioane britanici se află pe continent), reglementările financiare, guvernanţa, Gribraltarul şi Ciprul, unde se află baze militare britanice, relaţiile viitoare cu UE. E greu de prevăzut, oricum, deznodămândul final. 51% dintre britanici, potrivit sondajelor, solicită un nou referendum după anunţarea concluziilor acordului convenit cu Michel Barnier, reprezentantul UE. Dar ce înseamnă 51%? „Poporul a avut ocazia să voteze. Nu va fi organizat un al doilea referendum. Părăsim UE, este ceea ce vom face”, a declarat în cursul unei conferinţe de presă Theresa May. Există însă riscuri majore, ca de pildă „căderea acordului” în Parlament, la votul din luna decembrie, ceea ce face plauzibilă posibilitatea unui nou referendum care ar urma să propună părăsirea fără acord sau rămânerea în UE. Donald Tusk preşedintele Consiliului European, s-a arătat favorabil unei schimbări de decizie a britanicilor, afirmând: „Bineînţeles, suntem pregătiţi pentru un scenariu de non-Brexit”. Atmosfera este neliniştitoare. Conducerea partidului laburist, condus de Jeremy Corbyn, nu este favorabilă unui nou referendum şi liderul partidului a declarat pentru „Der Spiegel” că nu poate fi stopat Brexitul. Dar ostilitatea sa pentru UE nu este unanim împărtăşită. Fiindcă laburiştii, care întreţin un mister, din punct de vedere al opţiunilor, se împart astfel: 70% dintre ei au votat contra Brexit şi 70% din circumscripţiile pe care le controlează au votat majoritar pentru părăsirea UE. Un scenariu care se prefigurează, ar putea arăta astfel: cu 257 de aleşi laburişti, 35 de independentişti scoţieni, 12 liberali democraţi, 10 nord-irlandezi, la care se adaugă dizidenţii conservatori (o pătrime), proiectul de acord ar putea pica în Camera Comunelor, care are 650 de locuri. Şi atunci? În numele interesului naţional, conservatorii ar putea părăsi puterea. E o ipoteză. Oricum, pentru 25 noiembrie a.c. este prevăzut un summit european. Tensionat. Situaţia riscă să scape de sub control, fiindcă Theresa May trebuie să facă faţă dizidenţilor din propriul partid, înaintea negocierilor cu UE. Nu se doreşte o ieşire fără acord, fiindcă perturbările ar fi imense, afectând cetăţenii britanici de pe continent, transportul aerian, drepturile vamale, politicile sanitare, ş.a.m.d. Artimetica parlamentară şi timpul scurt reprezintă adevărate obstacole insurmontabile pentru Theresa May. Sintetizând, pe tabla de şah, ca evoluţii posibile, se află: alegeri anticipate, nou premier, ieşire fără acord, un nou referendum. Încurcată situaţie.