Eveniment muzical în cadrul celei de-a XXXVIII-a ediţii a Festivalului Internaţional „Craiova Muzicală”, organizat de Filarmonica „Oltenia” în perioada 13 noiembrie – 17 decembrie a.c.: astă-seară, de la ora 19.00, pe scena Teatrului Liric „Elena Teodorini” este prezentată, sub bagheta dirijorală a maestrului Remus Georgescu (Timişoara), lucrarea „Carmina Burana”, de Carl Orff – cantată scenică de amploare, bazată pe melodii şi texte medievale din secolele al XII-lea – al XIII-lea. Îşi dau concursul Orchestra, Corul şi Ansamblul de balet ale Liricului craiovean, soprana Diana Ţugui, tenorul Ion Sandu Filip, baritonul Sandor Balla, precum şi Corul de copii „Aspiraţii” al Şcolii cu clasele I-VIII nr. 39 „Nicolae Bălcescu” din Craiova (dirijor: Agata Petrencu). Regia artistică este realizată de Arabela Tănase, coregrafia – de Ioan Kelemen şi Lelia Vais, iar scenografia îi aparţine lui Răsvan Drăgănescu. Un bilet pentru concert costă 15 lei (8 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari) şi poate fi cumpărat de la Agenţia Filarmonicii „Oltenia” (tel. 0351.414.697), între orele 10.00 şi 19.00.
Născut în anul 1932, dirijorul, compozitorul şi pedagogul REMUS GEORGESCU s-a format ca muzician sub îndrumarea unor mari maeştri ai şcolii muzicale româneşti şi a urmat studii de specializare în SUA. Activitatea şi-a început-o în calitate de cercetător ştiinţific la Institutul de Folclor din Bucureşti, apoi ca şef de orchestră la Teatrul Muzical din Constanţa şi la Filarmonicile din Sibiu, Oradea, Târgu Mureş, iar din 1968 – la cea din Timişoara, unde, timp de mai mulţi ani, a fost şi director.
Bagheta dirijorală a avut un rol determinant în afirmarea sa în ţară şi peste hotare: Austria, Anglia, Belgia, Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Iugoslavia, Norvegia, Olanda, Polonia, Rusia, Spania, SUA., Singapore, Suedia, Taiwan, Ungaria, Venezuela etc. Compoziţia i-a adus însă cele mai mari satisfacţii profesionale. A compus lucrări în mai toate genurile, dar muzica vocal-simfonică l-a propulsat în elita componisticii româneşti. Pentru „Cântare străbunilor”, oratoriu pentru recitatori, solişti, cor mixt şi orchestră mare (1977) i s-a acordat Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor. Oratoriul „Ecouri” pentru bas, cor de femei, bandă magnetică şi orchestră mare (1983) a fost distins cu cel mai important premiu de compoziţie, „George Enescu”, al Academiei Române.
A primit, de asemenea, Premiul criticii muzicale, Premiul pentru Opera Omnia, iar în anul 2008 a fost distins cu Titlul de „Cetăţean de onoare” al municipiului Timişoara.
Cantată scenică de amploare, Carmina Burana se bazează pe melodii şi texte medievale din secolele al XII-lea – al XIII-lea, descoperite în manuscris (Codex Buranus), într-o mănăstire benedictină din regiunea Alpilor bavarezi, în anul 1803, de Christoph von Artein, şi publicate într-o culegere, în 1847. Originea numelui devenit celebru, Carmina Burana, i se atribuie primului editor modern al textului, filologul german Johann Andreas Schmeller, prin latinizarea numelui german al mănăstirii benedictine – Benediktbeuern. Autorii textelor (călugări, filosofi, poeţi, oameni de rând) vorbesc în versurile lor, într-un mod naiv, despre natură, dans, viaţă şi dragoste: cântece de slavă închinate primăverii şi vieţii, versuri satirice adeseori indecente şi erotice, cântece de petrecere, dansuri pe o ritmică viguroasă. Subintitulată „Cantiones profanae cantoribus et choris cantandae comitantibus instrumentis atque imaginibus magicis” („Cântece profane pentru solişti şi cor cu acompaniament instrumental şi tablouri magice”), lucrarea valorizează limba autentică a manuscriselor medievale – latina vulgară, germana şi franceza – şi este scrisă pentru un ansamblu impozant: trei solişti (soprană, tenor, bariton), cor mixt, cor de copii, o amplă partidă de suflători, orchestră de coarde şi numeroase instrumente de percuţie. Pentru a populariza mai uşor lucrarea, C. Orff a realizat şi o versiune cu două piane şi o amplă secţie de percuţie.
