Nu, nu îmi este ruşine ca sunt etnic rom. Sau ţigan, cum se spune de secole, de atunci de când strămoşii mei au luat calea pribegiei. Privind în străfundurile istoriei, găsim triburile nomade care au început să cutreiere lumea, în India antică şi în Pakistanul de astăzi. Şatra tradiţională era doar o tabară nomadă, care mergea din loc în loc, pentru a putea supravieţui.
Chiar şi în robie, noaptea, în jurul focurilor de ţigani, s-a cântat şi s-a dansat. S-a cantat şi s-a dansat şi în jurul focului din şatră. Bătrânele dădeau cu ghiocul, fetele cele tinere dansau, iar hoţii de cai îşi răsuceau mustăţile şi îşi priveau copiii cum zburdă. Aceasta a fost atmosfera tradiţională a ţiganilor, de demult, pe când sentimentalismul tiganilor şi pasiunea ţigăncilor insiprau poeţii şi compozitorii.
Secolele s-au scurs, astăzi suntem şi noi cetăţeni români, ai României membra UE şi NATO. De aceea, crezul meu primordial este acela de lupta din toate puterile şi pe toate căile legale, pe două fronturi: integrarea socială a romilor, pe calea educaţiei şcolare şi a programelor europene în domeniu şi conservarea secularelor noastre tradiţii, asemenea cântecului autentic, dânsului, meşteşugurilor.
În societatea de astăzi, romii trebuie să se integreze mai întâi ei înşişi şi după aceea să avem pretenţia să fim integraţi de către stat. Îmi dau seama că dacă societatea vede eforturi din partea noastră, atunci ne va accepta. Mai ales, dacă vom avea un anumit grad de educaţie şi de instruire şcolară. Personal, am aderat la aceste principii, fiind absolvent de facultate şi masterand, iar fetele mele sunt astăzi studente.
Vreau ca în timp, să vă dezvălui, dragi cititori, ce înseamnă de fapt sufletul de ţigan: onoare şi sentimentalism.
Respect legile României şi îmi pun sufletul pe altarul Craiovei.
Te aven bahtale, romale! (Să fiţi norocoşi)
ROMEO TIBERIADE,
Preşedintele Partidei Romilor PRO EUROPA, Sucursala Dolj
